marți, 18 octombrie 2016

Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale

Reglementată prin Legea nr. 346/2002, republicată (r2) în Monitorul Oficial nr. 251/2014, această asigurare specifică este obligatorie pentru toţi cei ce utilizează forţă de muncă angajată cu contract individual de muncă.
Răspundere şi raporturi juridice
Riscul profesional este asumat de cei ce beneficiază de rezultatul muncii prestate.
Răspunderea civilă a persoanei fizice sau juridice pentru prestaţiile prevăzute în lege şi pentru care s-a plătit contribuţia de asigurare este preluată de asigurător.
Asigurări obligatorii. Sunt asigurate obligatoriu:
  • persoanele care desfăşoară activităţi pe baza unui contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia, precum şi funcţionarii publici; contribuţia este suportată de angajator;
  • persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, cu ale persoanelor care desfăşoară activităţi pe baza unui contract individual de muncă; contribuţia este suportată de angajator;
  • şomerii, pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii; contribuţia se suportă integral din bugetul asigurărilor pentru şomaj, se datorează pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii şi se stabileşte în cotă de 1% aplicată asupra cuantumului drepturilor acordate pe perioada respectivă;
  • ucenicii, elevii şi studenţii, pe toată durata efectuării practicii profesionale; angajatorii nu datorează contribuţii pentru aceste categorii de persoane.
Atenţie! Obligaţia de asigurare, în ce îl priveşte pe angajator, se aplică şi angajaţilor români care prestează muncă în străinătate din dispoziţia angajatorilor români, în condiţiile legii, precum cetăţenilor străini sau apatrizilor care prestează muncă pentru angajatori români, pe perioada în care au, potrivit legii, domiciliul sau reşedinţa în România.
Asigurări opţionale. Se pot asigura în condiţiile prezentei legi, pe bază de contract individual de asigurare, persoanele care se află în una sau mai multe dintre următoarele situaţii:
  • asociat unic, asociaţi, comanditari sau acţionari;
  • comanditaţi, administratori sau manageri;
  • membri ai asociaţiei familiale;
  • persoane autorizate să desfăşoare activităţi independente;
  • persoane angajate în instituţii internaţionale;
  • proprietari de bunuri şi/sau arendaşi de suprafeţe agricole şi forestiere;
  • persoane care desfăşoară activităţi agricole în cadrul gospodăriilor individuale sau activităţi private în domeniul forestier;
  • membri ai societăţilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultură;
  • alte persoane interesate, care îşi desfăşoară activitatea pe baza altor raporturi juridice decât cele menţionate anterior.
Asigurătorul, potrivit legii, este Casa Naţională de Pensii Publice, denumită în continuare CNPP. Atribuţiile specifice de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se exercită de casele teritoriale de pensii, precum şi de  asociaţii profesionale de asigurare, constituite în acest scop pe sectoare de activitate ale economiei naţionale.
Raporturile de asigurare, rezultate în temeiul legii şi din contractele de asigurare, se stabilesc între angajatori şi asigurător, pentru persoanele asigurate în mod obligatoriu. În situaţia asigurărilor opţionale, raporturile de asigurare se stabilesc între asiguraţi şi asigurător.
Obligaţii şi drepturi
Declaraţia angajatorului către asigurător. În vederea încheierii asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi a stabilirii cotei contribuţiei datorate, angajatorul are obligaţia de a comunica asigurătorului, printr-o declaraţie pe propria răspundere, domeniul de activitate conform Clasificării Activităţilor din Economia Naţională – CAEN, numărul de angajaţi, fondul de salarii, precum şi orice alte informaţii solicitate în acest scop.
Declaraţia se depune la sediul asigurătorului, în termen de 30 de zile de la data dobândirii personalităţii juridice sau a începerii raporturilor de muncă ori de serviciu între părţi, după caz.
În cazul modificării uneia sau mai multor informaţii din declaraţie, angajatorul are obligaţia să anunţe asigurătorul în termen de 15 zile.
Declaraţia către asigurător din partea persoanei care se poate asigura opţional. Odată cu încheierea contractului individual de asigurare, persoana aflată în această situaţie are obligaţia de a depune o declaraţie de venituri şi de a comunica, în termen de 15 zile, asigurătorului orice modificare intervenită cu privire la situaţia şi statutul ei.
Recuperea contribuţiei neplătite. În cazul în care din culpa angajatorului sau a persoanei asigurate pe bază de contract individual de asigurare nu s-a plătit contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, costul prestaţiilor şi al serviciilor de asigurare se recuperează de la angajator sau de la persoana asigurată pe bază de contract individual de asigurare.
Dreptul la prestaţiile şi serviciile de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se naşte de la data stabilirii raporturilor de asigurare şi încetează odată cu aceste raporturi. În cazul bolilor profesionale, declarate în condiţiile legii, în timpul activităţii profesionale, dreptul la prestaţiile şi serviciile de asigurare se menţine şi ulterior încetării raporturilor de muncă/serviciu şi a contractelor individuale de asigurare. În cazul bolilor profesionale, declarate în condiţiile legii, ulterior încetării raporturilor de muncă şi a contractelor de asigurare, dreptul la prestaţiile şi serviciile de asigurare se acordă dacă fostul asigurat face dovada, cu acte medicale eliberate conform legii, că boala a fost cauzată de factori profesionali specifici locului de muncă.
Contribuţii
Contribuţiile se stabilesc în funcţie de tarife şi clase de risc.
Tariful de risc se determină pentru fiecare sector de activitate în funcţie de riscul de accidentare şi de îmbolnăvire profesională din cadrul sectorului respectiv. În cadrul tarifelor de risc diferenţierea pe categorii de activităţi se realizează prin clase de risc.
Tarifele şi clasele de risc se stabilesc potrivit normelor metodologice de calcul al contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, elaborate de CNPP şi aprobate prin hotărâre a Guvernului.
Tarifele şi clasele de risc se revizuiesc o dată la 4 ani. Pentru prima perioadă de funcţionare a sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, tarifele şi clasele de risc se pot modifica şi la un interval de timp mai scurt de 4 ani, dar numai o singură dată.
Încadrarea în clasele de risc se face de către asigurător, corespunzător activităţii principale desfăşurate în fiecare unitate şi care este stabilită ca incluzând numărul cel mai mare de angajaţi.
Clasa de risc şi cota de contribuţie datorată se comunică de către asigurător angajatorului anual sau ori de câte ori este nevoie.
Contribuţia datorată de persoanele fizice asigurate opţional este unică, în valoare de 1%, aplicată asupra venitului lunar asigurat, indiferent de activitatea prestată. Baza lunară de calcul pentru aceste contribuţii o reprezintă venitul lunar prevăzut în contractul individual de asigurare, care nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe ţară.
Contravenţii
Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează cu amendă:
a) nedepunerea la termen a declaraţiei pe propria răspundere, datorată de angajator, precum şi a declaraţiei de venituri, în cazul persoanelor cre se asigură opţional;
b) nerespectarea obligaţiei de comunicare:
  • de către angajator, la asigurator, cu privire la domeniul de activitate, numărul de angajaţi, fondul de salarii, precum şi orice alte informaţii solicitate în acest scop;
  • de către asiguraţii opţionali, către asigurator, a modificărilor intervenite cu privire la situaţia şi statutul lor;
  • de către angajator, la asigurător, cu privire la accidentele soldate cu incapacitate de muncă sau cu decesul asiguraţilor; 
c) refuzul de a pune la dispoziţie informaţiile solicitate de asigurător în legătură cu riscurile de la locurile de muncă;
d) nerespectarea metodologiei de încadrare în clasele de risc;
e) nerespectarea prevederilor privind baza de calcul a contribuţiilor;
f) nerespectarea prevederilor privind stabilirea contribuţiei de asigurare şi a cotelor acestei contribuţii;
g) furnizarea de informaţii eronate la stabilirea contribuţiilor datorate sau a prestaţiilor cuvenite, dacă fapta nu este săvârşită cu intenţie;
h) nerespectarea obligaţiei de plată în cazul în care din culpa angajatorului sau a persoanei asigurate pe bază de contract individual de asigurare nu s-a plătit contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, costul prestaţiilor şi al serviciilor de asigurare prevăzute de prezenta lege şi efectuate de către asigurător trebuind să se recuperezede la angajator sau de la persoana asigurată pe bază de contract individual de asigurare.
*
Norme
  • Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 346/2002, publicate în Monitorul oficial nr. 708/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
  • Norma de calcul al contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, publicată în Monitorul oficial nr. 124/2008, cu modificările şi completările ulterioare.
sursa:Apr 7, 2015 Postat De  In HR & Muncă