Achizitii intracomunitare de bunuri – incadrare in plafonul de 10.000 de euro

Daca esti neplatitor de TVA si doresti sa faci cateva achizitii de bunuri intracomunitare, atunci ar trebui sa ai in vedere cateva aspecte fiscale:

• achizitia sa nu depaseasca plafonul de 10.000 euro;
• plafonul de 10.000 euro se calculeaza in functie de cursul BNR de la data aderarii Romaniei la UE, rotunjindu-se la cifra miilor, astfel ca plafonul este de 34.000 RON;
• daca plafonul de 10.000 euro se va depasii atunci, societatea este obligata sa se inregistreze in scopuri speciale de TVA si sa plateasca TVA-ul in Romania;
• inregistrarea in scopuri de TVA va trebui facuta inainte ca furnizorul de la care se achizitioneaza bunurile va emite factura, practic inainte sa se depaseasca plafonul de 10.000 euro;
• plafonul pentru achizitii intracomunitare este consituit din valoarea totala, explusiv taxa pe valoare adaugata, datorata sau achitata in statul membru din care se expediaza sau se transporta bunurile, a achizitiilor intracomunitare de bunuri;
• pentru inregistrarea in scopuri speciale de TVA trebuie depusa la ANAF declaratia 091.

Exemplu 1 – nedepasire plafon:
In cursul anului 2017 o societate neplatitoate de TVA achizitioneaza bunuri, in baza a doua facturi, pentru care se cunosc urmatoarele aspecte:

Document:       Data factura:        Baza factura Euro:           Curs BNR:          Baza RON:

Factura 1                14.06.2017                  3.395,15                                    4,5661                    15.502,59

Factura 2               18.08.2017                    3.950                                       4,5816                    18.097,32

 

Plafon: 34.000 RON

Total facturat: 33.599,91 RON

Sub plafon: 400 RON

Exemplul 2 – depasire plafon:

In cursul anului 2017 o societate neplatitoate de TVA achizitioneaza bunuri, in baza a doua facturi, pentru care se cunosc urmatoarele aspecte:

Document:       Data factura:        Baza factura Euro:           Curs BNR:          Baza RON:

Factura 1                14.06.2017                       3.395,15                                4,5661                    15.502,59

Factura 2               18.08.2017                        5.000                                    4,5816                    22.908

 

Plafon: 34.000 RON

Total facturat: 38.410,59 RON

Depasire plafon: 4.410,59 RON

A fost utilizat cursul comunicat de BNR cu o zi inainte de data de pe factura. 

Baza legala: Codul Fiscal
Autor articol: Diana Lodoaba, economist

Cheltuieli deductibile PFA. Ce cheltuieli pot deduce persoanele fizice autorizate in anul 2017?

Cheltuieli deductibile PFA

Noutati fiscale 2017 – sinteza celor mai importante modificari

Anul 2017 este cu siguranta un an plin de schimbari fiscale : exista unele clarificari ale unor aspecte mai neclare din codul fiscal, dar exista si noutati in privinta salarizarii – mai mult sau mai putin bune. S-au anuntat si proiecte noi- cum a fost impozitul pe gospodarie sau mai nou cel split TVA care insa nu sunt prea fezabile din punct de vedere functional.
Iata mai jos o scurta recapitulare a noutatilor semnificative:
1. Legea nr. 1/2017 privind eliminarea unor taxe și tarife, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (M. Of. nr. 15 din 6 ianuarie 2017) – prin aceasta lege se elimina 102 taxe si tarife – cum ar fi timbrul de mediu, taxa de cazier judiciar si fiscal , taxele radio-TV, etc.
2.OUG 3/2017 -pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal care aduce modificari cu privire la:

• definitia microintreprinderii (cifra de afaceri maximala devine 500.000 eur in loc de 100.000 eur)- cu mentiunea ca nu se prevedea clar ce se intampla cu entitatile care au depasit venitul limita si intra sub incidenta impozitului specific. Acestea s-au clarificat mult mai tarziu, in iulie, prin Legea 1772/2017 (astfel ca entitatile cu CA intre 100.000- 500.000 eur aplica incepand cu 1 aug 2017 – impozitul pe micro, si nu impozitul specific).
• cota de de impozitare ramane 1% indiferent de numarul de salariati (trebuie sa fie totusi cel putin unul);
• se modifica art 78 din Codul fiscal care prevedea tratamentul primelor de asigurare voluntara de sanatate. Astfel, se acorda deducere la calculul impozitului pe veniturile din salarii pentru primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub forma de abonament, definite conform Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, suportate de angajaţi, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro. Inainte se acorda deducere doar pentru primele de asigurare voluntară de sănătate conform Legii nr.95/2006, republicată, suportate de angajaţi, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro. Acest art 78. se modifica si in cursul anului 2017 prin L 177/2017 , astfel: “primele de    asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, definite conform Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, suportate de angajaţi, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească  echivalentul în lei al sumei de 400 euro. Contractul de asigurare, respectiv abonamentul vizează servicii medicale furnizate angajatului şi/sau oricărei persoane aflate în întreţinerea sa, aşa cum este definită la art. 77 alin. (3)

• Se elimină plafonul maxim al bazei lunare de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate si CAS reprezentând contravaloarea a 5 câştiguri salariale medii brute, prevăzut în cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor, investiţii și din alte surse. Astfel, contribuția de asigurări sociale de sănătate si CAS se datorează asupra venitului realizat.

3. HG 1/2017  prin care se stabileste salariul minim brut la 1.450 lei, incepand cu 1 februarie 2017.
4. Se elimina formularul 088 solicitat la inregistrarea in scop de TVA (O 210/2017)
5.Ordinul 3737/2016 prin care s-a arobat procedura de înregistrare a persoanelor impozabile, în vederea utilizării unuia dintre regimurile speciale pentru servicii electronice, de telecomunicaţii, de radiodifuziune sau televiziune, precum şi pentru declararea taxei pe valoarea adăugată, potrivit prevederilor art. 314 şi art. 315 din Codul fiscal, în situaţia în care România este stat membru de înregistrare.
6. Pentru anul fiscal 2017, indicele preţurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăţilor
anticipate în contul impozitului pe profit anual este 101,4%( O 240/2017)
7.Se modifica regulile privind rambursarea TVA incepand cu 1 mai 2017 prin O 1232/2017. Astfel, D 300  cu sume negative de TVA pentru care se solicita rambursarea TVA se vor solutiona in functie de gradul de risc fiscal pe care acestea il prezinta. Pentru deconturile cu sume negative de TVA cu optiune de rambursare cu risc fiscal mic se emite decizia de rambursare in termen de 1 zi de la incadrarea la risc fiscal mic, in loc de maximum 5 zile, asa cum era prevazut anterior. Sunt definite si elementele care reprezinta risc fiscal.
8.Legea nr. 177/2017 prin care se aduc completari Codului fiscal. Se clarifica astfel regimul deductibilitatii in cazul stocurilor degradate , astfel:
«c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile  constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VII. Aceste cheltuieli sunt deductibile în următoarele situaţii/condiţii:
1. bunurile/mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor
cauze de forţă majoră, în condiţiile stabilite prin norme;
2. bunurile/mijloacele fixe amortizabile pentru care au fost încheiate contracte de asigurare;
3. bunurile/mijloacele fixe amortizabile degradate calitativ, dacă se face dovada distrugerii;
4. alimentele destinate consumului uman, cu data-limită de consum aproape de expirare, altele decât cele aflate în situaţiile/condiţiile prevăzute la pct. 1 şi 2, dacă transferul acestora este
efectuat potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare;
5. subprodusele de origine animală, nedestinate consumului uman, altele decât cele aflate în situaţiile/condiţiile prevăzute la pct. 1 – 3, dacă eliminarea acestora este efectuată potrivit
prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare;
6. produsele agroalimentare, devenite improprii consumului uman sau animal, dacă
direcţionarea/dirijarea vizează transformarea acestora în compost/biogaz sau neutralizarea
acestora, potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare;
7. alte bunuri decât cele aflate în situaţiile/condiţiile prevăzute la pct. 1 – 6, dacă termenul de
valabilitate/expirare este depăşit, potrivit legii;»
9.Indemnizatia pentru cresterea copilului se plafoneaza la 8.500 lei (OG nr. 55/2017 )
10.OG nr. 4/2017 prin care, incepand cu data de 01.08.2017, angajatorii care au inregistrat contracte individuale de munca de tip part time, respectiv au angajati cu salariul brut sub 1450 lei, vor trebui sa achite contributii CAS si CASS mai mari, echivalente salariului minim brut pe tara de 1450 lei (detalii aici)
11. OG 53/2017 care aduce modificari importante Codului muncii – astfel actele aditionale la contractele de munca trebuie transmise inainte de a-si produce efecte si nu in termen de 20 de zile, asa cum era anterior, anagajtorul trebuie sa pastreze o copie dupa contractul de munca la locul de munca al angajatului, angajatorul are obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și a celei de sfârșit al programului de lucru, și de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidență, ori de câte ori se solicită acest lucru.

sursa:contzila.ro

Conventiile de evitare a dublei impuneri- cateva explicatii utile pentru incepatori

Conventiile de evitare a dublei impuneri au aparut ca urmare a tranzactiilor derulate cu nerezidenti si care ridica intrebarea: in ce stat se impoziteaza veniturile obtinute de nerezidenti ? In Romania sau in statul in care nerezidentul este inregistrat ?
Pentru a evita neclaritati si riscul de a impozita tranzactiile atat in Romania cat si in statul de rezidenta, s-au semnat asa numitele conventii de evitare a dublei impuneri.
Unde se gasesc aceste conventii ?
Lista actualizata in data de 02.08.2017 a conventiilor de evitare a dublei impuneri este publicata pe site-ul ANAF, la adresa:
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Conventii/Conventii.htm
Statul cu care s-a semnat cea mai veche conventie este Germania.
Structura unei conventii
Nu exista o structura fixa a conventiei, desi se respecta in mare parte aceleasi capitole.
Iata de exemplu o schema de continut din Conventia cu Germania:
-Persoane vizate
-Impozite vizate
-Definirea unor termeni
-Tratamentul pentru:
·         Venituri din proprietăţi imobiliare
·         Profiturile întreprinderii
·         Transport naval, pe căi navigabile interioare şi aerian
·         Întreprinderi asociate
·         Dividende
·         Dobânzi
·         Redevenţe
·         Câştiguri de capital
·         Profesii independente
·         Profesii dependente
·         Remuneraţiile membrilor consiliului de administraţie
·         Artişti şi sportivi
·         Pensii, anuităţi şi plăţi similare
·         Funcţii publice
·         Profesori şi studenţi
·          Alte venituri
·          Capital
·          Evitarea dublei impuneri în statul de rezidenţă
-Alte prevederi: nediscriminarea, procedura amiabila, schimbul de informatii, reguli procedurale privind impozitarea prin reţinere la sursă, cazuri speciale.
Certificatul de rezidenta fiscala
Strans legat de conventia de evitare a dublei impuneri este certificatul de rezidenta fiscala.
Pentru a beneficia de aplicarea Conventiilor pentru evitarea dublei impuneri, nerezidentul trebuie sa puna la dispozitia partenerului roman Certificatul de rezidenta fiscala.
Dacă un contribuabil este rezident al unei țări cu care România a încheiat o convenție pentru evitarea dublei impuneri, cota de impozit care se aplică venitului impozabil obținut de către acel contribuabil din România nu poate depăși cota de impozit prevăzută în convenția care se aplică asupra acelui venit.
In situația în care sunt cote diferite de impozitare în legislația internă sau în convențiile de evitare a dublei impuneri, se aplică cotele de impozitare mai favorabile.
Dacă un contribuabil este rezident al unei țări din Uniunea Europeană, cota de impozit care se aplică venitului impozabil obținut de acel contribuabil din România este cota mai favorabilă prevăzută în legislația internă, legislația Uniunii Europene sau în convențiile de evitare a dublei impuneri. Legislația Uniunii Europene se aplică în relația României cu statele membre ale Uniunii Europene, respectiv cu statele cu care Uniunea Europeană are încheiate acorduri de stabilire a unor măsuri echivalente.
Pentru aplicarea prevederilor convenției de evitare a dublei impuneri și a legislației Uniunii Europene, nerezidentul are obligația de a prezenta plătitorului de venit, în momentul plății venitului, certificatul de rezidență fiscală eliberat de către autoritatea competentă din statul său de rezidență, precum și, după caz, o declarație pe propria răspundere în care se indică îndeplinirea condiției de beneficiar în situația aplicării legislației Uniunii Europene.
Termen de valabilitate
Certificatul de rezidență fiscală prezentat în cursul anului pentru care se fac plățile este valabil și în primele 60 de zile calendaristice din anul următor, cu excepția situației în care se schimbă condițiile de rezidență.
Formatul certificatului
Nerezidentul trebuie să prezinte :
·         certificatul de rezidență fiscală eliberat de autoritatea fiscală din statul respectiv sau
·         un alt document eliberat de către o altă autoritate decât cea fiscală, care are atribuții în domeniul certificării rezidenței conform legislației interne a acelui stat.
Se depune :
·         originalul sau copia legalizată a certificatului de rezidență fiscală ori a documentului menționat mai sus si
·         o traducere autorizată în limba română.
Formatul electronic
·         daca certificatul este emis în format electronic sau online, acesta este considerat  originalul.
Legislatia cu privire la nerezidenti
Baza legala pentru tratamentul fiscal al tranzactiilor cu nerezidenti este :
TITLUL VI din Codul fiscal,  Impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți și impozitul pe reprezentanțele firmelor străine înființate în România.
Detaliat pe capitole, codul fiscal face referire la:
1. Impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți;
2.Entități care desfășoară activitate/obține venituri în/din România;
3.Impozitul pe reprezentanțe;
4.Modul de impozitare a veniturilor din economii obținute din România de persoane fizice rezidente în state membre și aplicarea schimbului de informații în legătură cu această categorie de venituri ;
5.Redevente și dobânzi la întreprinderi associate.

sursa:contzila.ro

Cum poti sa colaborezi cu o persoana fizica pe firma ?

Iata aici o intrebare frecventa adresata de catre antreprenori contabililor: cum pot sa colaborez cel mai avantajos (fiscal) cu o persoana fizica pe firma ?
1. Prima si cea mai la indemana metoda (nu si cea mai „ieftina”) este angajarea respectivei persoane fizice pe firma– cu timp intreg sau cu timp partial.
Daca pana nu demult (pana la 1 august 2017) contributiile si taxele pentru contractele pe timp partial se stabileau avand ca baza de calcul venitul brut realizat , incepand cu aceasta data, baza de calcul a CAS si CASS datorate de angajator (in total cele doua insumeaza 21% in conditii normale) se stabileste la salariul minim brut pe economie, in cazul in care este inferioara acestei sume ( adica la 1.450 lei).
Iata comparativ care sunt salariul brut, salariul net si contributiile care trebuie platite de firma pentru un salariu minim pentru 8 ore : 1.450 lei si un salariu minim pentru 2 ore (1.450 lei/4= 363 lei).

Salariu brut	Cota	1450	363
Nr de ore		8	2
Contributii angajat
CAS	10.50%	152	38
CASS	5.50%	80	20
Somaj	0.50%	7	2
Deducere personala	300
Impozit	16%	146	0
Total taxe angajat		385	60
Contributii angajator
CAS	15.80%	229	229
CASS	5.20%	75	75
Somaj	0.50%	7	2
Concedii	0.85%	12	3
Risc	0.40%	6	1
Fond garantare	0.25%	4	1
Total contributii angajator		334	312
Salariu net		1065	303
Total taxe		718	372

 Risc fiscal : 0
2.    Persoana fizica poate sa isi infiinteze o firma si atunci colaborarea PF-PJ se transforma in colaborare PJ-PJ.
Se incheie un contract de prestari servicii intre cele doua entitati .
Pentru persoana juridica beneficiara a serviciilor aceasta este o varianta fiscala avantajoasa, practic ea platind doar factura catre furnizorul sau.
Din punct de vedere contabil,  inregistrarea facturii inseamna o crestere a cheltuielilor firmei, respectiv un profit mai mic. Aceasta mai departe determina o scadere a sumei disponibile spre repartizare ca dividende.
In functie de calitatea de platitoare de TVA a celor doua firme, beneficiarul isi va putea deduce si TVA-ul aferent facturii de achizitie.
Risc fiscal: redus (risc de incadrare ca activitata dependenta si obligatia la plata contributiilor ca si in cazul salariatilor)
Vom vorbi aici despre riscul de incadrare a activitatii in dependenta (adica incadrare ca salariat), risc care exista inceapand cu acest tip de colaborare si creste la fiecare din modalitatile de colaborare descrise mai jos.
O activitate dependenta este orice activitate desfășurată de o persoană fizică într-o relație de angajare generatoare de venituri.
O activitate independentă -este orice activitate desfășurată de către o persoană fizică în scopul obținerii de venituri, care îndeplinește cel puțin 4 dintre următoarele 7 criterii:

3.1. persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului și a modului de desfășurare a activității, precum și a programului de lucru;

3.2. persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea pentru mai mulți clienți;

3.3. riscurile inerente activității sunt asumate de către persoana fizică ce desfășoară activitatea;

3.4. activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfășoară;

3.5. activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacității intelectuale și/sau a prestației fizice a acesteia, în funcție de specificul activității;

3.6. persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare și supraveghere a profesiei desfășurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea și exercitarea profesiei respective;

3.7. persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terțe persoane în condițiile legii;

Adadar, chiar daca colaborarea imbraca forma juridica a unui contract de prestari de servicii cu o alta micro, exista posibilitatea ca fiscal relatia sa fie una dependenta si astfel beneficiarul (PJ) va trebui sa suporte consecintele reincadrarii venitului ca venit de natura salariala (cu toate contributiile sociale si impozitul aferent, asa cum am aratat la punctul 1).
Ce poti sa faci ?

• Ai grija la contractul încheiat între părți să conțină, în mod obligatoriu, clauze contractuale clare privind obiectul contractului, drepturile și obligațiile părților, astfel încât să nu rezulte existența unei relații de subordonare, ci libertatea persoanei fizice de a dispune în ceea ce privește desfășurarea activității. 
• Criteriul privind libertatea persoanei de a alege locul, modul de desfășurare a activității, precum și programul de lucru este îndeplinit atunci când cele trei componente ale sale sunt îndeplinite cumulativ. În raportul juridic părțile pot conveni asupra datei, locului și programului de lucru în funcție de specificul activității și de celelalte activități pe care prestatorul le desfășoară.
•  Persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea chiar și pentru un singur client, dacă nu există o clauză de exclusivitate în desfășurarea activității.
• Riscurile asumate de prestator pot fi de natură profesională și economică, cum ar fi: incapacitatea de adaptare la timp și cu cele mai mici costuri la variațiile mediului economico-social, variabilitatea rezultatului economic, deteriorarea situației financiare, în funcție de specificul activității.
• În desfășurarea activității persoana fizică utilizează predominant bunurile din patrimoniul afacerii.

3.    Persoana fizica poate sa isi autorizeze activitatea sub forma de PFA , caz in care se incheie la fel ca si mai sus un contract de prestari servicii cu firma beneficiara.
Firma beneficiara a serviciilor isi inregistreaza factura de la PFA exact ca si cand ar colabora cu o microintreprindere.
Aceasta inseamna cheltuieli mai mari, profit mai mic, dividende mai putine.
PFA-ul la randul sau va avea anumite contributii obligatorii insa acestea sunt in sarcina PFA-ului, respectiv : CAS 26.3%, CASS- 5.5%, impozit pe venit sau optionale : somaj- 0.5% si contributia pentru concedii 0.85% (o poti achita pentru a beneficia de concedii medicale platite).
Risc fiscal : mare (risc de incadrare ca activitata dependenta- vezi punctul 2.)
4.    Colaborare cu persoana fizica neautorizata
Aceste colaborari intre persoane fizice si firme se numeau in trecut conventii civile, ulterior fiind considerate simple contracte de colaborare.
Pentru firma care colaboreaza cu o persoana fizica neautorizata exista urmatoarea obligatie :
·       Retinerea si virarea impozitului pe venit de 16% retinut la sursa in momentul platii venitului.
Practic, atunci cand platesti colaboratorului valoarea serviciilor , retii  16% din suma, pe care ai obligatia sa o virezi la bugetul de stat pana in 25 a lunii urmatoare si de asemenea, tot pana in 25 a lunii urmatoare ai obligatia sa depui D 100.
O data pe an, pana in ultima zi a lunii februarie a anului urmator se depune si D 205 pentru anul incheiat cu toate aceste retineri.
Daca suma de plata conform contract catre PF este 1.450 lei:
–         1.450*16% = 232 lei se vireaza la buget;
–         1450 lei- 232 lei = 1.218 se vireaza catre PF
Persoanele fizice nu emit factura, plata se face pe baza de contract.
Platitorul venitului nu are obligatia sa retina si sa declare CASS (5.5%), aceasta impunere se face prin decizie trimisa de ANAF catre persoana fizica beneficiara.
Risc fiscal: foarte mare (risc de incadrare ca activitata dependenta)
In concluzie, atunci cand optezi pentru una din aceste variante este bine sa ai in vedere in principal riscurile. Trebuie sa pornesti de la situatia economica reala (fondul tranzactiei) – si daca poti indeplini conditiile de independenta atunci poti alege oricare dintre variantele de mai sus. 
Daca in schimb relatia de dependenta este destul de evidenta si doar doresti sa minimizezi costurile atunci poti sa iti asumi riscul, dar si consecintele care vor rezulta in cazul in care acesta se materializeaza.

sursa:contzila.ro

Noutati fiscale 2017 – sinteza celor mai importante modificari

Anul 2017 este cu siguranta un an plin de schimbari fiscale : exista unele clarificari ale unor aspecte mai neclare din codul fiscal, dar exista si noutati in privinta salarizarii – mai mult sau mai putin bune. S-au anuntat si proiecte noi- cum a fost impozitul pe gospodarie sau mai nou cel split TVA care insa nu sunt prea fezabile din punct de vedere functional.
Iata mai jos o scurta recapitulare a noutatilor semnificative:
1. Legea nr. 1/2017 privind eliminarea unor taxe și tarife, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (M. Of. nr. 15 din 6 ianuarie 2017) – prin aceasta lege se elimina 102 taxe si tarife – cum ar fi timbrul de mediu, taxa de cazier judiciar si fiscal , taxele radio-TV, etc.
2.OUG 3/2017 -pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal care aduce modificari cu privire la:

• definitia microintreprinderii (cifra de afaceri maximala devine 500.000 eur in loc de 100.000 eur)- cu mentiunea ca nu se prevedea clar ce se intampla cu entitatile care au depasit venitul limita si intra sub incidenta impozitului specific. Acestea s-au clarificat mult mai tarziu, in iulie, prin Legea 1772/2017 (astfel ca entitatile cu CA intre 100.000- 500.000 eur aplica incepand cu 1 aug 2017 – impozitul pe micro, si nu impozitul specific).
• cota de de impozitare ramane 1% indiferent de numarul de salariati (trebuie sa fie totusi cel putin unul);
• se modifica art 78 din Codul fiscal care prevedea tratamentul primelor de asigurare voluntara de sanatate. Astfel, se acorda deducere la calculul impozitului pe veniturile din salarii pentru primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub forma de abonament, definite conform Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, suportate de angajaţi, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro. Inainte se acorda deducere doar pentru primele de asigurare voluntară de sănătate conform Legii nr.95/2006, republicată, suportate de angajaţi, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro. Acest art 78. se modifica si in cursul anului 2017 prin L 177/2017 , astfel: “primele de    asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, definite conform Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, suportate de angajaţi, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească  echivalentul în lei al sumei de 400 euro. Contractul de asigurare, respectiv abonamentul vizează servicii medicale furnizate angajatului şi/sau oricărei persoane aflate în întreţinerea sa, aşa cum este definită la art. 77 alin. (3)

• Se elimină plafonul maxim al bazei lunare de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate si CAS reprezentând contravaloarea a 5 câştiguri salariale medii brute, prevăzut în cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor, investiţii și din alte surse. Astfel, contribuția de asigurări sociale de sănătate si CAS se datorează asupra venitului realizat.

3. HG 1/2017  prin care se stabileste salariul minim brut la 1.450 lei, incepand cu 1 februarie 2017.
4. Se elimina formularul 088 solicitat la inregistrarea in scop de TVA (O 210/2017)
5.Ordinul 3737/2016 prin care s-a arobat procedura de înregistrare a persoanelor impozabile, în vederea utilizării unuia dintre regimurile speciale pentru servicii electronice, de telecomunicaţii, de radiodifuziune sau televiziune, precum şi pentru declararea taxei pe valoarea adăugată, potrivit prevederilor art. 314 şi art. 315 din Codul fiscal, în situaţia în care România este stat membru de înregistrare.
6. Pentru anul fiscal 2017, indicele preţurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăţilor
anticipate în contul impozitului pe profit anual este 101,4%( O 240/2017)
7.Se modifica regulile privind rambursarea TVA incepand cu 1 mai 2017 prin O 1232/2017. Astfel, D 300  cu sume negative de TVA pentru care se solicita rambursarea TVA se vor solutiona in functie de gradul de risc fiscal pe care acestea il prezinta. Pentru deconturile cu sume negative de TVA cu optiune de rambursare cu risc fiscal mic se emite decizia de rambursare in termen de 1 zi de la incadrarea la risc fiscal mic, in loc de maximum 5 zile, asa cum era prevazut anterior. Sunt definite si elementele care reprezinta risc fiscal.
8.Legea nr. 177/2017 prin care se aduc completari Codului fiscal. Se clarifica astfel regimul deductibilitatii in cazul stocurilor degradate , astfel:
«c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile  constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VII. Aceste cheltuieli sunt deductibile în următoarele situaţii/condiţii:
1. bunurile/mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor
cauze de forţă majoră, în condiţiile stabilite prin norme;
2. bunurile/mijloacele fixe amortizabile pentru care au fost încheiate contracte de asigurare;
3. bunurile/mijloacele fixe amortizabile degradate calitativ, dacă se face dovada distrugerii;
4. alimentele destinate consumului uman, cu data-limită de consum aproape de expirare, altele decât cele aflate în situaţiile/condiţiile prevăzute la pct. 1 şi 2, dacă transferul acestora este
efectuat potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare;
5. subprodusele de origine animală, nedestinate consumului uman, altele decât cele aflate în situaţiile/condiţiile prevăzute la pct. 1 – 3, dacă eliminarea acestora este efectuată potrivit
prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare;
6. produsele agroalimentare, devenite improprii consumului uman sau animal, dacă
direcţionarea/dirijarea vizează transformarea acestora în compost/biogaz sau neutralizarea
acestora, potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare;
7. alte bunuri decât cele aflate în situaţiile/condiţiile prevăzute la pct. 1 – 6, dacă termenul de
valabilitate/expirare este depăşit, potrivit legii;»
9.Indemnizatia pentru cresterea copilului se plafoneaza la 8.500 lei (OG nr. 55/2017 )
10.OG nr. 4/2017 prin care, incepand cu data de 01.08.2017, angajatorii care au inregistrat contracte individuale de munca de tip part time, respectiv au angajati cu salariul brut sub 1450 lei, vor trebui sa achite contributii CAS si CASS mai mari, echivalente salariului minim brut pe tara de 1450 lei (detalii aici)
11. OG 53/2017 care aduce modificari importante Codului muncii – astfel actele aditionale la contractele de munca trebuie transmise inainte de a-si produce efecte si nu in termen de 20 de zile, asa cum era anterior, anagajtorul trebuie sa pastreze o copie dupa contractul de munca la locul de munca al angajatului, angajatorul are obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și a celei de sfârșit al programului de lucru, și de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidență, ori de câte ori se solicită acest lucru .