Achizitii intracomunitare de bunuri – incadrare in plafonul de 10.000 de euro

Daca esti neplatitor de TVA si doresti sa faci cateva achizitii de bunuri intracomunitare, atunci ar trebui sa ai in vedere cateva aspecte fiscale:

• achizitia sa nu depaseasca plafonul de 10.000 euro;
• plafonul de 10.000 euro se calculeaza in functie de cursul BNR de la data aderarii Romaniei la UE, rotunjindu-se la cifra miilor, astfel ca plafonul este de 34.000 RON;
• daca plafonul de 10.000 euro se va depasii atunci, societatea este obligata sa se inregistreze in scopuri speciale de TVA si sa plateasca TVA-ul in Romania;
• inregistrarea in scopuri de TVA va trebui facuta inainte ca furnizorul de la care se achizitioneaza bunurile va emite factura, practic inainte sa se depaseasca plafonul de 10.000 euro;
• plafonul pentru achizitii intracomunitare este consituit din valoarea totala, explusiv taxa pe valoare adaugata, datorata sau achitata in statul membru din care se expediaza sau se transporta bunurile, a achizitiilor intracomunitare de bunuri;
• pentru inregistrarea in scopuri speciale de TVA trebuie depusa la ANAF declaratia 091.

Exemplu 1 – nedepasire plafon:
In cursul anului 2017 o societate neplatitoate de TVA achizitioneaza bunuri, in baza a doua facturi, pentru care se cunosc urmatoarele aspecte:

Document:       Data factura:        Baza factura Euro:           Curs BNR:          Baza RON:

Factura 1                14.06.2017                  3.395,15                                    4,5661                    15.502,59

Factura 2               18.08.2017                    3.950                                       4,5816                    18.097,32

 

Plafon: 34.000 RON

Total facturat: 33.599,91 RON

Sub plafon: 400 RON

Exemplul 2 – depasire plafon:

In cursul anului 2017 o societate neplatitoate de TVA achizitioneaza bunuri, in baza a doua facturi, pentru care se cunosc urmatoarele aspecte:

Document:       Data factura:        Baza factura Euro:           Curs BNR:          Baza RON:

Factura 1                14.06.2017                       3.395,15                                4,5661                    15.502,59

Factura 2               18.08.2017                        5.000                                    4,5816                    22.908

 

Plafon: 34.000 RON

Total facturat: 38.410,59 RON

Depasire plafon: 4.410,59 RON

A fost utilizat cursul comunicat de BNR cu o zi inainte de data de pe factura. 

Baza legala: Codul Fiscal
Autor articol: Diana Lodoaba, economist

Cheltuieli deductibile PFA. Ce cheltuieli pot deduce persoanele fizice autorizate in anul 2017?

Cheltuieli deductibile PFA

Noutati fiscale 2017 – sinteza celor mai importante modificari

Anul 2017 este cu siguranta un an plin de schimbari fiscale : exista unele clarificari ale unor aspecte mai neclare din codul fiscal, dar exista si noutati in privinta salarizarii – mai mult sau mai putin bune. S-au anuntat si proiecte noi- cum a fost impozitul pe gospodarie sau mai nou cel split TVA care insa nu sunt prea fezabile din punct de vedere functional.
Iata mai jos o scurta recapitulare a noutatilor semnificative:
1. Legea nr. 1/2017 privind eliminarea unor taxe și tarife, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (M. Of. nr. 15 din 6 ianuarie 2017) – prin aceasta lege se elimina 102 taxe si tarife – cum ar fi timbrul de mediu, taxa de cazier judiciar si fiscal , taxele radio-TV, etc.
2.OUG 3/2017 -pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal care aduce modificari cu privire la:

• definitia microintreprinderii (cifra de afaceri maximala devine 500.000 eur in loc de 100.000 eur)- cu mentiunea ca nu se prevedea clar ce se intampla cu entitatile care au depasit venitul limita si intra sub incidenta impozitului specific. Acestea s-au clarificat mult mai tarziu, in iulie, prin Legea 1772/2017 (astfel ca entitatile cu CA intre 100.000- 500.000 eur aplica incepand cu 1 aug 2017 – impozitul pe micro, si nu impozitul specific).
• cota de de impozitare ramane 1% indiferent de numarul de salariati (trebuie sa fie totusi cel putin unul);
• se modifica art 78 din Codul fiscal care prevedea tratamentul primelor de asigurare voluntara de sanatate. Astfel, se acorda deducere la calculul impozitului pe veniturile din salarii pentru primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub forma de abonament, definite conform Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, suportate de angajaţi, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro. Inainte se acorda deducere doar pentru primele de asigurare voluntară de sănătate conform Legii nr.95/2006, republicată, suportate de angajaţi, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro. Acest art 78. se modifica si in cursul anului 2017 prin L 177/2017 , astfel: “primele de    asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, definite conform Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, suportate de angajaţi, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească  echivalentul în lei al sumei de 400 euro. Contractul de asigurare, respectiv abonamentul vizează servicii medicale furnizate angajatului şi/sau oricărei persoane aflate în întreţinerea sa, aşa cum este definită la art. 77 alin. (3)

• Se elimină plafonul maxim al bazei lunare de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate si CAS reprezentând contravaloarea a 5 câştiguri salariale medii brute, prevăzut în cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor, investiţii și din alte surse. Astfel, contribuția de asigurări sociale de sănătate si CAS se datorează asupra venitului realizat.

3. HG 1/2017  prin care se stabileste salariul minim brut la 1.450 lei, incepand cu 1 februarie 2017.
4. Se elimina formularul 088 solicitat la inregistrarea in scop de TVA (O 210/2017)
5.Ordinul 3737/2016 prin care s-a arobat procedura de înregistrare a persoanelor impozabile, în vederea utilizării unuia dintre regimurile speciale pentru servicii electronice, de telecomunicaţii, de radiodifuziune sau televiziune, precum şi pentru declararea taxei pe valoarea adăugată, potrivit prevederilor art. 314 şi art. 315 din Codul fiscal, în situaţia în care România este stat membru de înregistrare.
6. Pentru anul fiscal 2017, indicele preţurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăţilor
anticipate în contul impozitului pe profit anual este 101,4%( O 240/2017)
7.Se modifica regulile privind rambursarea TVA incepand cu 1 mai 2017 prin O 1232/2017. Astfel, D 300  cu sume negative de TVA pentru care se solicita rambursarea TVA se vor solutiona in functie de gradul de risc fiscal pe care acestea il prezinta. Pentru deconturile cu sume negative de TVA cu optiune de rambursare cu risc fiscal mic se emite decizia de rambursare in termen de 1 zi de la incadrarea la risc fiscal mic, in loc de maximum 5 zile, asa cum era prevazut anterior. Sunt definite si elementele care reprezinta risc fiscal.
8.Legea nr. 177/2017 prin care se aduc completari Codului fiscal. Se clarifica astfel regimul deductibilitatii in cazul stocurilor degradate , astfel:
«c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile  constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VII. Aceste cheltuieli sunt deductibile în următoarele situaţii/condiţii:
1. bunurile/mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor
cauze de forţă majoră, în condiţiile stabilite prin norme;
2. bunurile/mijloacele fixe amortizabile pentru care au fost încheiate contracte de asigurare;
3. bunurile/mijloacele fixe amortizabile degradate calitativ, dacă se face dovada distrugerii;
4. alimentele destinate consumului uman, cu data-limită de consum aproape de expirare, altele decât cele aflate în situaţiile/condiţiile prevăzute la pct. 1 şi 2, dacă transferul acestora este
efectuat potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare;
5. subprodusele de origine animală, nedestinate consumului uman, altele decât cele aflate în situaţiile/condiţiile prevăzute la pct. 1 – 3, dacă eliminarea acestora este efectuată potrivit
prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare;
6. produsele agroalimentare, devenite improprii consumului uman sau animal, dacă
direcţionarea/dirijarea vizează transformarea acestora în compost/biogaz sau neutralizarea
acestora, potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare;
7. alte bunuri decât cele aflate în situaţiile/condiţiile prevăzute la pct. 1 – 6, dacă termenul de
valabilitate/expirare este depăşit, potrivit legii;»
9.Indemnizatia pentru cresterea copilului se plafoneaza la 8.500 lei (OG nr. 55/2017 )
10.OG nr. 4/2017 prin care, incepand cu data de 01.08.2017, angajatorii care au inregistrat contracte individuale de munca de tip part time, respectiv au angajati cu salariul brut sub 1450 lei, vor trebui sa achite contributii CAS si CASS mai mari, echivalente salariului minim brut pe tara de 1450 lei (detalii aici)
11. OG 53/2017 care aduce modificari importante Codului muncii – astfel actele aditionale la contractele de munca trebuie transmise inainte de a-si produce efecte si nu in termen de 20 de zile, asa cum era anterior, anagajtorul trebuie sa pastreze o copie dupa contractul de munca la locul de munca al angajatului, angajatorul are obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și a celei de sfârșit al programului de lucru, și de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidență, ori de câte ori se solicită acest lucru.

sursa:contzila.ro

Conventiile de evitare a dublei impuneri- cateva explicatii utile pentru incepatori

Conventiile de evitare a dublei impuneri au aparut ca urmare a tranzactiilor derulate cu nerezidenti si care ridica intrebarea: in ce stat se impoziteaza veniturile obtinute de nerezidenti ? In Romania sau in statul in care nerezidentul este inregistrat ?
Pentru a evita neclaritati si riscul de a impozita tranzactiile atat in Romania cat si in statul de rezidenta, s-au semnat asa numitele conventii de evitare a dublei impuneri.
Unde se gasesc aceste conventii ?
Lista actualizata in data de 02.08.2017 a conventiilor de evitare a dublei impuneri este publicata pe site-ul ANAF, la adresa:
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Conventii/Conventii.htm
Statul cu care s-a semnat cea mai veche conventie este Germania.
Structura unei conventii
Nu exista o structura fixa a conventiei, desi se respecta in mare parte aceleasi capitole.
Iata de exemplu o schema de continut din Conventia cu Germania:
-Persoane vizate
-Impozite vizate
-Definirea unor termeni
-Tratamentul pentru:
·         Venituri din proprietăţi imobiliare
·         Profiturile întreprinderii
·         Transport naval, pe căi navigabile interioare şi aerian
·         Întreprinderi asociate
·         Dividende
·         Dobânzi
·         Redevenţe
·         Câştiguri de capital
·         Profesii independente
·         Profesii dependente
·         Remuneraţiile membrilor consiliului de administraţie
·         Artişti şi sportivi
·         Pensii, anuităţi şi plăţi similare
·         Funcţii publice
·         Profesori şi studenţi
·          Alte venituri
·          Capital
·          Evitarea dublei impuneri în statul de rezidenţă
-Alte prevederi: nediscriminarea, procedura amiabila, schimbul de informatii, reguli procedurale privind impozitarea prin reţinere la sursă, cazuri speciale.
Certificatul de rezidenta fiscala
Strans legat de conventia de evitare a dublei impuneri este certificatul de rezidenta fiscala.
Pentru a beneficia de aplicarea Conventiilor pentru evitarea dublei impuneri, nerezidentul trebuie sa puna la dispozitia partenerului roman Certificatul de rezidenta fiscala.
Dacă un contribuabil este rezident al unei țări cu care România a încheiat o convenție pentru evitarea dublei impuneri, cota de impozit care se aplică venitului impozabil obținut de către acel contribuabil din România nu poate depăși cota de impozit prevăzută în convenția care se aplică asupra acelui venit.
In situația în care sunt cote diferite de impozitare în legislația internă sau în convențiile de evitare a dublei impuneri, se aplică cotele de impozitare mai favorabile.
Dacă un contribuabil este rezident al unei țări din Uniunea Europeană, cota de impozit care se aplică venitului impozabil obținut de acel contribuabil din România este cota mai favorabilă prevăzută în legislația internă, legislația Uniunii Europene sau în convențiile de evitare a dublei impuneri. Legislația Uniunii Europene se aplică în relația României cu statele membre ale Uniunii Europene, respectiv cu statele cu care Uniunea Europeană are încheiate acorduri de stabilire a unor măsuri echivalente.
Pentru aplicarea prevederilor convenției de evitare a dublei impuneri și a legislației Uniunii Europene, nerezidentul are obligația de a prezenta plătitorului de venit, în momentul plății venitului, certificatul de rezidență fiscală eliberat de către autoritatea competentă din statul său de rezidență, precum și, după caz, o declarație pe propria răspundere în care se indică îndeplinirea condiției de beneficiar în situația aplicării legislației Uniunii Europene.
Termen de valabilitate
Certificatul de rezidență fiscală prezentat în cursul anului pentru care se fac plățile este valabil și în primele 60 de zile calendaristice din anul următor, cu excepția situației în care se schimbă condițiile de rezidență.
Formatul certificatului
Nerezidentul trebuie să prezinte :
·         certificatul de rezidență fiscală eliberat de autoritatea fiscală din statul respectiv sau
·         un alt document eliberat de către o altă autoritate decât cea fiscală, care are atribuții în domeniul certificării rezidenței conform legislației interne a acelui stat.
Se depune :
·         originalul sau copia legalizată a certificatului de rezidență fiscală ori a documentului menționat mai sus si
·         o traducere autorizată în limba română.
Formatul electronic
·         daca certificatul este emis în format electronic sau online, acesta este considerat  originalul.
Legislatia cu privire la nerezidenti
Baza legala pentru tratamentul fiscal al tranzactiilor cu nerezidenti este :
TITLUL VI din Codul fiscal,  Impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți și impozitul pe reprezentanțele firmelor străine înființate în România.
Detaliat pe capitole, codul fiscal face referire la:
1. Impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți;
2.Entități care desfășoară activitate/obține venituri în/din România;
3.Impozitul pe reprezentanțe;
4.Modul de impozitare a veniturilor din economii obținute din România de persoane fizice rezidente în state membre și aplicarea schimbului de informații în legătură cu această categorie de venituri ;
5.Redevente și dobânzi la întreprinderi associate.

sursa:contzila.ro

Cum poti sa colaborezi cu o persoana fizica pe firma ?

Iata aici o intrebare frecventa adresata de catre antreprenori contabililor: cum pot sa colaborez cel mai avantajos (fiscal) cu o persoana fizica pe firma ?
1. Prima si cea mai la indemana metoda (nu si cea mai „ieftina”) este angajarea respectivei persoane fizice pe firma– cu timp intreg sau cu timp partial.
Daca pana nu demult (pana la 1 august 2017) contributiile si taxele pentru contractele pe timp partial se stabileau avand ca baza de calcul venitul brut realizat , incepand cu aceasta data, baza de calcul a CAS si CASS datorate de angajator (in total cele doua insumeaza 21% in conditii normale) se stabileste la salariul minim brut pe economie, in cazul in care este inferioara acestei sume ( adica la 1.450 lei).
Iata comparativ care sunt salariul brut, salariul net si contributiile care trebuie platite de firma pentru un salariu minim pentru 8 ore : 1.450 lei si un salariu minim pentru 2 ore (1.450 lei/4= 363 lei).

Salariu brut	Cota	1450	363
Nr de ore		8	2
Contributii angajat
CAS	10.50%	152	38
CASS	5.50%	80	20
Somaj	0.50%	7	2
Deducere personala	300
Impozit	16%	146	0
Total taxe angajat		385	60
Contributii angajator
CAS	15.80%	229	229
CASS	5.20%	75	75
Somaj	0.50%	7	2
Concedii	0.85%	12	3
Risc	0.40%	6	1
Fond garantare	0.25%	4	1
Total contributii angajator		334	312
Salariu net		1065	303
Total taxe		718	372

 Risc fiscal : 0
2.    Persoana fizica poate sa isi infiinteze o firma si atunci colaborarea PF-PJ se transforma in colaborare PJ-PJ.
Se incheie un contract de prestari servicii intre cele doua entitati .
Pentru persoana juridica beneficiara a serviciilor aceasta este o varianta fiscala avantajoasa, practic ea platind doar factura catre furnizorul sau.
Din punct de vedere contabil,  inregistrarea facturii inseamna o crestere a cheltuielilor firmei, respectiv un profit mai mic. Aceasta mai departe determina o scadere a sumei disponibile spre repartizare ca dividende.
In functie de calitatea de platitoare de TVA a celor doua firme, beneficiarul isi va putea deduce si TVA-ul aferent facturii de achizitie.
Risc fiscal: redus (risc de incadrare ca activitata dependenta si obligatia la plata contributiilor ca si in cazul salariatilor)
Vom vorbi aici despre riscul de incadrare a activitatii in dependenta (adica incadrare ca salariat), risc care exista inceapand cu acest tip de colaborare si creste la fiecare din modalitatile de colaborare descrise mai jos.
O activitate dependenta este orice activitate desfășurată de o persoană fizică într-o relație de angajare generatoare de venituri.
O activitate independentă -este orice activitate desfășurată de către o persoană fizică în scopul obținerii de venituri, care îndeplinește cel puțin 4 dintre următoarele 7 criterii:

3.1. persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului și a modului de desfășurare a activității, precum și a programului de lucru;

3.2. persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea pentru mai mulți clienți;

3.3. riscurile inerente activității sunt asumate de către persoana fizică ce desfășoară activitatea;

3.4. activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfășoară;

3.5. activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacității intelectuale și/sau a prestației fizice a acesteia, în funcție de specificul activității;

3.6. persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare și supraveghere a profesiei desfășurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea și exercitarea profesiei respective;

3.7. persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terțe persoane în condițiile legii;

Adadar, chiar daca colaborarea imbraca forma juridica a unui contract de prestari de servicii cu o alta micro, exista posibilitatea ca fiscal relatia sa fie una dependenta si astfel beneficiarul (PJ) va trebui sa suporte consecintele reincadrarii venitului ca venit de natura salariala (cu toate contributiile sociale si impozitul aferent, asa cum am aratat la punctul 1).
Ce poti sa faci ?

• Ai grija la contractul încheiat între părți să conțină, în mod obligatoriu, clauze contractuale clare privind obiectul contractului, drepturile și obligațiile părților, astfel încât să nu rezulte existența unei relații de subordonare, ci libertatea persoanei fizice de a dispune în ceea ce privește desfășurarea activității. 
• Criteriul privind libertatea persoanei de a alege locul, modul de desfășurare a activității, precum și programul de lucru este îndeplinit atunci când cele trei componente ale sale sunt îndeplinite cumulativ. În raportul juridic părțile pot conveni asupra datei, locului și programului de lucru în funcție de specificul activității și de celelalte activități pe care prestatorul le desfășoară.
•  Persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea chiar și pentru un singur client, dacă nu există o clauză de exclusivitate în desfășurarea activității.
• Riscurile asumate de prestator pot fi de natură profesională și economică, cum ar fi: incapacitatea de adaptare la timp și cu cele mai mici costuri la variațiile mediului economico-social, variabilitatea rezultatului economic, deteriorarea situației financiare, în funcție de specificul activității.
• În desfășurarea activității persoana fizică utilizează predominant bunurile din patrimoniul afacerii.

3.    Persoana fizica poate sa isi autorizeze activitatea sub forma de PFA , caz in care se incheie la fel ca si mai sus un contract de prestari servicii cu firma beneficiara.
Firma beneficiara a serviciilor isi inregistreaza factura de la PFA exact ca si cand ar colabora cu o microintreprindere.
Aceasta inseamna cheltuieli mai mari, profit mai mic, dividende mai putine.
PFA-ul la randul sau va avea anumite contributii obligatorii insa acestea sunt in sarcina PFA-ului, respectiv : CAS 26.3%, CASS- 5.5%, impozit pe venit sau optionale : somaj- 0.5% si contributia pentru concedii 0.85% (o poti achita pentru a beneficia de concedii medicale platite).
Risc fiscal : mare (risc de incadrare ca activitata dependenta- vezi punctul 2.)
4.    Colaborare cu persoana fizica neautorizata
Aceste colaborari intre persoane fizice si firme se numeau in trecut conventii civile, ulterior fiind considerate simple contracte de colaborare.
Pentru firma care colaboreaza cu o persoana fizica neautorizata exista urmatoarea obligatie :
·       Retinerea si virarea impozitului pe venit de 16% retinut la sursa in momentul platii venitului.
Practic, atunci cand platesti colaboratorului valoarea serviciilor , retii  16% din suma, pe care ai obligatia sa o virezi la bugetul de stat pana in 25 a lunii urmatoare si de asemenea, tot pana in 25 a lunii urmatoare ai obligatia sa depui D 100.
O data pe an, pana in ultima zi a lunii februarie a anului urmator se depune si D 205 pentru anul incheiat cu toate aceste retineri.
Daca suma de plata conform contract catre PF este 1.450 lei:
–         1.450*16% = 232 lei se vireaza la buget;
–         1450 lei- 232 lei = 1.218 se vireaza catre PF
Persoanele fizice nu emit factura, plata se face pe baza de contract.
Platitorul venitului nu are obligatia sa retina si sa declare CASS (5.5%), aceasta impunere se face prin decizie trimisa de ANAF catre persoana fizica beneficiara.
Risc fiscal: foarte mare (risc de incadrare ca activitata dependenta)
In concluzie, atunci cand optezi pentru una din aceste variante este bine sa ai in vedere in principal riscurile. Trebuie sa pornesti de la situatia economica reala (fondul tranzactiei) – si daca poti indeplini conditiile de independenta atunci poti alege oricare dintre variantele de mai sus. 
Daca in schimb relatia de dependenta este destul de evidenta si doar doresti sa minimizezi costurile atunci poti sa iti asumi riscul, dar si consecintele care vor rezulta in cazul in care acesta se materializeaza.

sursa:contzila.ro

Noutati fiscale 2017 – sinteza celor mai importante modificari

Anul 2017 este cu siguranta un an plin de schimbari fiscale : exista unele clarificari ale unor aspecte mai neclare din codul fiscal, dar exista si noutati in privinta salarizarii – mai mult sau mai putin bune. S-au anuntat si proiecte noi- cum a fost impozitul pe gospodarie sau mai nou cel split TVA care insa nu sunt prea fezabile din punct de vedere functional.
Iata mai jos o scurta recapitulare a noutatilor semnificative:
1. Legea nr. 1/2017 privind eliminarea unor taxe și tarife, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (M. Of. nr. 15 din 6 ianuarie 2017) – prin aceasta lege se elimina 102 taxe si tarife – cum ar fi timbrul de mediu, taxa de cazier judiciar si fiscal , taxele radio-TV, etc.
2.OUG 3/2017 -pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal care aduce modificari cu privire la:

• definitia microintreprinderii (cifra de afaceri maximala devine 500.000 eur in loc de 100.000 eur)- cu mentiunea ca nu se prevedea clar ce se intampla cu entitatile care au depasit venitul limita si intra sub incidenta impozitului specific. Acestea s-au clarificat mult mai tarziu, in iulie, prin Legea 1772/2017 (astfel ca entitatile cu CA intre 100.000- 500.000 eur aplica incepand cu 1 aug 2017 – impozitul pe micro, si nu impozitul specific).
• cota de de impozitare ramane 1% indiferent de numarul de salariati (trebuie sa fie totusi cel putin unul);
• se modifica art 78 din Codul fiscal care prevedea tratamentul primelor de asigurare voluntara de sanatate. Astfel, se acorda deducere la calculul impozitului pe veniturile din salarii pentru primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub forma de abonament, definite conform Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, suportate de angajaţi, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro. Inainte se acorda deducere doar pentru primele de asigurare voluntară de sănătate conform Legii nr.95/2006, republicată, suportate de angajaţi, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro. Acest art 78. se modifica si in cursul anului 2017 prin L 177/2017 , astfel: “primele de    asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, definite conform Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, suportate de angajaţi, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească  echivalentul în lei al sumei de 400 euro. Contractul de asigurare, respectiv abonamentul vizează servicii medicale furnizate angajatului şi/sau oricărei persoane aflate în întreţinerea sa, aşa cum este definită la art. 77 alin. (3)

• Se elimină plafonul maxim al bazei lunare de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate si CAS reprezentând contravaloarea a 5 câştiguri salariale medii brute, prevăzut în cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor, investiţii și din alte surse. Astfel, contribuția de asigurări sociale de sănătate si CAS se datorează asupra venitului realizat.

3. HG 1/2017  prin care se stabileste salariul minim brut la 1.450 lei, incepand cu 1 februarie 2017.
4. Se elimina formularul 088 solicitat la inregistrarea in scop de TVA (O 210/2017)
5.Ordinul 3737/2016 prin care s-a arobat procedura de înregistrare a persoanelor impozabile, în vederea utilizării unuia dintre regimurile speciale pentru servicii electronice, de telecomunicaţii, de radiodifuziune sau televiziune, precum şi pentru declararea taxei pe valoarea adăugată, potrivit prevederilor art. 314 şi art. 315 din Codul fiscal, în situaţia în care România este stat membru de înregistrare.
6. Pentru anul fiscal 2017, indicele preţurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăţilor
anticipate în contul impozitului pe profit anual este 101,4%( O 240/2017)
7.Se modifica regulile privind rambursarea TVA incepand cu 1 mai 2017 prin O 1232/2017. Astfel, D 300  cu sume negative de TVA pentru care se solicita rambursarea TVA se vor solutiona in functie de gradul de risc fiscal pe care acestea il prezinta. Pentru deconturile cu sume negative de TVA cu optiune de rambursare cu risc fiscal mic se emite decizia de rambursare in termen de 1 zi de la incadrarea la risc fiscal mic, in loc de maximum 5 zile, asa cum era prevazut anterior. Sunt definite si elementele care reprezinta risc fiscal.
8.Legea nr. 177/2017 prin care se aduc completari Codului fiscal. Se clarifica astfel regimul deductibilitatii in cazul stocurilor degradate , astfel:
«c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile  constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VII. Aceste cheltuieli sunt deductibile în următoarele situaţii/condiţii:
1. bunurile/mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor
cauze de forţă majoră, în condiţiile stabilite prin norme;
2. bunurile/mijloacele fixe amortizabile pentru care au fost încheiate contracte de asigurare;
3. bunurile/mijloacele fixe amortizabile degradate calitativ, dacă se face dovada distrugerii;
4. alimentele destinate consumului uman, cu data-limită de consum aproape de expirare, altele decât cele aflate în situaţiile/condiţiile prevăzute la pct. 1 şi 2, dacă transferul acestora este
efectuat potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare;
5. subprodusele de origine animală, nedestinate consumului uman, altele decât cele aflate în situaţiile/condiţiile prevăzute la pct. 1 – 3, dacă eliminarea acestora este efectuată potrivit
prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare;
6. produsele agroalimentare, devenite improprii consumului uman sau animal, dacă
direcţionarea/dirijarea vizează transformarea acestora în compost/biogaz sau neutralizarea
acestora, potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare;
7. alte bunuri decât cele aflate în situaţiile/condiţiile prevăzute la pct. 1 – 6, dacă termenul de
valabilitate/expirare este depăşit, potrivit legii;»
9.Indemnizatia pentru cresterea copilului se plafoneaza la 8.500 lei (OG nr. 55/2017 )
10.OG nr. 4/2017 prin care, incepand cu data de 01.08.2017, angajatorii care au inregistrat contracte individuale de munca de tip part time, respectiv au angajati cu salariul brut sub 1450 lei, vor trebui sa achite contributii CAS si CASS mai mari, echivalente salariului minim brut pe tara de 1450 lei (detalii aici)
11. OG 53/2017 care aduce modificari importante Codului muncii – astfel actele aditionale la contractele de munca trebuie transmise inainte de a-si produce efecte si nu in termen de 20 de zile, asa cum era anterior, anagajtorul trebuie sa pastreze o copie dupa contractul de munca la locul de munca al angajatului, angajatorul are obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și a celei de sfârșit al programului de lucru, și de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidență, ori de câte ori se solicită acest lucru .

Implicații fiscale pentru o companie sau o PFA care prestează servicii către clienți externi

Client din UE
Dacă societatea (PFA-ul) din România efectuează servicii către o companie care este plătitoare de TVA, atunci societatea (PFA-ul) trebuie să obțină cod de TVA înainte de începerea prestării serviciilor.

Este recomandat să se opteze inițial pentru obținerea de cod de TVA doar pentru serviciile intracomunitare, deoarece acest cod este obținut mult mai repede decât codul de TVA folosit pentru tranzacțiile din România.
Pentru obținerea codului de TVA intracomunitar se depune declarația 091, iar acest cod de TVA este folosit doar pentru tranzacțiile intracomunitare.
Dacă societatea depășește cifra de afaceri de 220.000 lei, trebuie să se solicite obținerea codului de TVA pentru tranzacțiile din România prin depunerea declarației 010.
După obținerea codului de TVA pentru tranzacțiile din România, codul de TVA folosit pentru tranzacțiile intracomunitare va fi anulat.

Client din non-UE

Pentru servicii prestate către clienți din non-UE, nu există obligativitatea obținerii codului de TVA.
Acesta se va solicita doar după depășirea pragului pentru cifra de afaceri anuală de 220.000 lei.

Contract de comodat. Cum stabilim ce cheltuieli sunt deductibile?

In analiza urmatoare, o societate are contract de comodat pentru sediu social incheiat cu o alta societate. Vom stabili in ce masura cheltuielile (utilitatile, amenajarile, reparatii etc.) aferente sediului sunt deductibile
Un prim aspect se refera la faptul ca tranzactia reprezentand utilizarea spatiului in baza contractului de comodat (nerecomandat intre doua societati comerciale) ar putea fi reincadrata de catre organul fiscal in baza art. 11 alin. (1) din Codul Fiscal ; iar acest risc este mai mare in cazul in care cele doua societati sunt afiliate. Aceasta datorita faptului ca orice societate comerciala are drept scop obtinerea de profit si nu efectuarea de activitati fara scop economic. Or, contractul de comodat este un contract de folosinta cu titlu gratuit (societatea proprietar nu realizeaza nici un castig/beneficiu economic din acest contract).
Contravaloarea utilitatilor aferente spatiului utilizat in baza contractului de comodat pot reprezenta o cheltuiala deductibila pentru comodatar (cel ce foloseste bunul) daca sunt indeplinite cel putin urmatoarele condiții:
- Este prevazut acest lucru in contractul incheiat intre parti ;
- Spatiul este utilizat de catre comodatar in scopul desfasurarii activitatii economice proprii ;
- Exista posibilitatea de a determina cu exactitate care este valoarea exacta a cestor utilitati. (aferente spatiului utilizat).Daca spatiul este unul comun (de exemplu un birou/camera dintr-o cladire) va trebui fie sa existe contoare separate, fie chei de repartizare a cheltuielilor , daca facturile sunt comune.
Recomandarea noastra este ca comodantul (societatea proprietara a spatiului) sa refactureze aceste cheltuieli cu utilitatile catre comodatar.
Reparatiile sunt, de regula, acele lucrarile efectuate cu scopul de a mentine spatiul in aceeasi stare in care a fost primit sau pentru a-l aduce la starea initiala (de la data primirii). Si in acest caz trebuie sa existe in contract prevederi care sa se refere la faptul ca spatiul va fi restituit proprietarului in starea in care a fost preluat.
Alte reparatii, cu exceptia celor de mai sus, cad in sarcina proprietarului. Aducem ca argument art. 1798 din Noul Cod Civil potrivit caruia locatorul (proprietarul) este obligat sa efectueze toate reparatiile care sunt necesare pentru a mentine bunul in stare corespunzatoare de intrebuintare pe toata durata locatiunii (instalatii electrice, termice, structuri de rezistenta, etc). Sunt in sarcina locatarului (utilizatorul spatiului) reparatiile locative, a caror necesitate rezulta din folosinta obisnuita a bunului (exemple: s-a stricat o usa, s-a spart un geam, etc). Astfel, va trebui sa analizati ce tip de reparatii a efectuat societatea care detine spatiul in folosinta. Daca sunt cheltuieli ce cad, potrivit legii, in sarcina proprietarului atunci acestea nu vor fi deductibile la calculul impozitului pe profit.
Potrivit art. 28 alin. (3) lit. a) sunt considerate mijloace fixe amortizabile investitiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de inchiriere, concesiune, locatie de gestiune, asociere in participatiune si altele asemenea. Daca aceste amenajari indeplinesc conditiile de recunoastere de forma unei imobilizari corporale (potrivit criteriilor de recunoastere prevazute in Ordinul nr. 1802/2014) atunci aceste cheltuieli se recupereaza pe calea amortizarii.
Pentru cheltuielile cu investitiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau luate in locatie de gestiune, amortizarea se calculeaza de cel care a efectuat investitia, pe perioada contractului.
Astfel, amortizarea fiscala a cheltuielilor cu investitiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de inchiriere, concesiune, locatie de gestiune, se calculeaza astfel:
a) pe baza perioadei initiale/duratei ramase din perioada initiala a contractului, indiferent daca acesta se prelungeste ulterior, in cazul investitiilor efectuate in cadrul perioadei initiale a contractului de inchiriere, concesiune, locatie de gestiune;
b) pe baza perioadei prelungite/duratei ramase din perioada prelungita a contractului, in cazul investitiilor efectuate in cadrul perioadei prelungite a contractului de inchiriere, concesiune, locatie de gestiune;
c) pe durata normala de functionare, potrivit optiunii contribuabilului, incepand cu luna urmatoare finalizarii investitiei, in cazul investitiilor ce pot fi identificate potrivit Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe.

Atentie ! valoarea ramasa a investitiilor efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau luate in locatie de gestiune, in situatia in care contractele se reziliaza inainte de termen, reprezinta cheltuieli nedeductibile, daca nu au fost valorificate prin vanzare sau casare.
Desigur, pentru ca toate aceste cheltuieli sa fie considerate deductibile trebuie sa respecte si regulile generale, respectiv sa fie cheltuieli efectuate in scopul desfasurarii activitatii economice si sa aiba la baza un document justificativ.
Raspuns oferit pentru www.portalcontabilitate.ro de S.M. Armaselu - Expert contabil

Deductibilitate cheltuieli cu marfa la PFA. Cum vom proceda?

In randurile de mai jos, discutam despre situatia in care pentru determinarea venitului anual impozabil pentru un PFA, anul trecut, cu activitate de vanzare cu amanuntul (comert ambulant) costul stocului de marfa de la sfarsitul anului este considerat cheltuiala deductibila. Marfurile au fost achitate integral in anul 2016. Vom vedea cum se determina in acest caz venitul impozabil.
Conform prevederilor de la art. 68 alin. (4) lit. a) si b)conditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca cheltuielile efectuate in scopul desfasurarii activitatii independente, pentru a putea fi deduse, in functie de natura acestora, sunt:

 

"Art. 68

a) sa fie efectuate in cadrul activitatilor independente, justificate prin documente;

b) sa fie cuprinse in cheltuielile exercitiului financiar al anului in cursul caruia au fost platite;"

La pct. 7 alin. (4) si (5) lit. a) din Normele metodologice, se prevede ca:

Pct. 7.

(4) Din venitul brut realizat se admit la deducere numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, astfel cum rezulta din evidentele contabile conduse de contribuabili, cu respectarea prevederilor art. 68 alin. (4) - (7) din Codul fiscal.

(5) Sunt cheltuieli deductibile, cu titlu de exemplu urmatoarele:

a) cheltuielile cu achizitionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar si marfuri;"

in vederea determinarii cheltuielilor efectuate in scopul realizarii de venituri, pentru stabilirea cheltuielilor privind marfurile se aplica metoda stoc initial + marfa intrata – stoc final.

 

In activitatea de comert cu amanuntul trebuie aplicata aceasta tehnica de determinare a stocului, in sensul ca la stabilirea corecta a venitului impozabil se ia pe de o parte la partea de venituri, veniturile incasate conform monetarelor sau rapoartelor zilnice emise de casele de marcat, iar la cheltuieli se scade marfa efectiv vanduta si platita, deoarece stocul existent in magazin/unitate este considerat cheltuiala facuta in avans pentru venituri ce vor fi realizate in alt exercitiu financiar.

 

De fapt, se considera ca veniturile din vanzarea marfurilor dintr-un an fiscal au fost realizate cu costul acestor marfuri care s-au vandut fara ca venitul sa fie influentat de costul marfurilor existente in stoc inventariate la sfarsitul anului.
 

 

Raspuns oferit pentru www.portalcontabilitate.ro de Dana Hristu - Consultant fiscal si expert contabil si auditor financiar

 

Delegare, detaşare: ce trebuie să ştim ca drepturi şi obligaţii?

În acest material găsiţi o sinteză legislativă despre drepturi, obligaţii şi fiscalitate pentru delegare-detaşare, precum şi regulile de impunere a indemnizaţiilor. Nu am preluat aici regimul de detaşare şi delegare prevăzut prin legi speciale pentru personalul militar, de probaţiune, din justiţie, din sistemul sanitar şi altele asemenea. 

Codul muncii

Dispoziţiile conţinute în art. 42 din Codul muncii şi următoarele prevăd dreptul angajatorului de a modifica, unilateral, locul de muncă, prin delegarea sau detaşarea salariatului într-un alt loc de muncă decât cel prevăzut în contractul individual de muncă.
Pe durata delegării, respectiv a detaşării, salariatul îşi păstrează funcţia şi toate celelalte drepturi prevăzute în contractul individual de muncă.
• Delegarea reprezintă exercitarea temporară, din dispoziţia angajatorului, de către salariat, a unor lucrări sau sarcini corespunzătoare atribuţiilor de serviciu în afara locului său de muncă.
Delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice în 12 luni şi se poate prelungi pentru perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului. Refuzul salariatului de prelungire a delegării nu poate constitui motiv pentru sancţionarea disciplinară a acestuia.
Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport şi cazare, precum şi la o indemnizaţie de delegare, în condiţiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil.
• Detaşarea este actul prin care se dispune schimbarea temporară a locului de muncă, din dispoziţia angajatorului, la un alt angajator, în scopul executării unor lucrări în interesul acestuia. În mod excepţional, prin detaşare se poate modifica şi felul muncii, dar numai cu consimţământul scris al salariatului.
Detaşarea poate fi dispusă pe o perioadă de cel mult un an. În mod excepţional, perioada detaşării poate fi prelungită pentru motive obiective ce impun prezenţa salariatului la angajatorul la care s-a dispus detaşarea, cu acordul ambelor părţi, din 6 în 6 luni.
Salariatul poate refuza detaşarea dispusă de angajatorul său numai în mod excepţional şi pentru motive personale temeinice.
Salariatul detaşat are dreptul la plata cheltuielilor de transport şi cazare, precum şi la o indemnizaţie de detaşare, în condiţiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil.
Drepturile cuvenite salariatului detaşat se acordă de angajatorul la care s-a dispus detaşarea.
Pe durata detaşării salariatul beneficiază de drepturile care îi sunt mai favorabile, fie de drepturile de la angajatorul care a dispus detaşarea, fie de drepturile de la angajatorul la care este detaşat.
Angajatorul care detaşează are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru ca angajatorul la care s-a dispus detaşarea să îşi îndeplinească integral şi la timp toate obligaţiile faţă de salariatul detaşat. Dacă angajatorul la care s-a dispus detaşarea nu îşi îndeplineşte integral şi la timp toate obligaţiile faţă de salariatul detaşat, acestea vor fi îndeplinite de angajatorul care a dispus detaşarea.
În cazul în care există divergenţă între cei doi angajatori sau niciunul dintre ei nu îşi îndeplineşte obligaţiile, salariatul detaşat are dreptul de a reveni la locul său de muncă de la angajatorul care l-a detaşat, de a se îndrepta împotriva oricăruia dintre cei doi angajatori şi de a cere executarea silită a obligaţiilor neîndeplinite. 

Codul fiscal

Fiscalitatea pentru venituri din diurne, delegare-detaşare şi alte indemnizaţii. Art. 76, care defineşte veniturile din salarii şi assimilate salariilor, prevede că sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică rezidentă ori nerezidentă ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate persoanelor care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor.
Regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplică, între altele, şi la:

• indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, primite de salariaţi, potrivit legii, pe perioada delegării/detaşării, după caz, în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit astfel:
• în ţară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţie, prin hotărâre a Guvernului pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;
• străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă prin hotărâre a Guvernului pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar;
• indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, primite de salariaţii care au stabilite raporturi de muncă cu angajatori nerezidenţi, pe perioada delegării/detaşării, după caz, în România, în interesul serviciului, pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit la nivelul legal pentru diurna acordată personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, prin hotărâre a Guvernului, corespunzător ţării de rezidenţă a angajatorului nerezident de care ar beneficia personalul din instituţiile publice din România dacă s-ar deplasa în ţara respectivă;
• indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare primite pe perioada deplasării, în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul desfăşurării activităţii, astfel cum este prevăzut în raportul juridic, de către administratorii stabiliţi potrivit actului constitutiv, contractului de administrare/mandat, de către directorii care îşi desfăşoară activitatea în baza contractului de mandat potrivit legii, de către membrii directoratului de la societăţile administrate în sistem dualist şi ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum şi de către manageri, în baza contractului de management prevăzut de lege, pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit astfel:
• în ţară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţie, prin hotărâre a Guvernului pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;
• în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă prin hotărâre a Guvernului pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar;
• indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, primite pe perioada deplasării în România, în interesul desfăşurării activităţii, de către administratori sau directori, care au raporturi juridice stabilite cu entităţi nerezidente, astfel cum este prevăzut în raporturile juridice respective, pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit la nivelul legal pentru diurna acordată personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, prin hotărâre a Guvernului, corespunzător ţării de rezidenţă a entităţii nerezidente de care ar beneficia personalul din instituţiile publice din România dacă s-ar deplasa în ţara respectivă.

DE REŢINUT!
• Avantajele primite în bani şi în natură şi imputate salariatului în cauză nu se impozitează.
• Indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, impozabile, primite pe perioada delegării în altă localitate, în România şi în străinătate, se consideră venituri aferente lunii în care se aprobă decontul. Impozitul se calculează şi se reţine prin cumularea cu veniturile din salarii şi asimilate salariilor aferente lunii respective, iar plata impozitului la bugetul de stat se efectuează lunar sau trimestrial, potrivit prevederilor art. 80 şi 82 Cod fiscal, după caz.
• Pentru indemnizaţii şi orice alte sume de aceeaşi natură, impozabile, primite pe perioada detaşării/deplasării, impozitul se calculează şi se reţine la fiecare plată, iar plata impozitului la bugetul de stat se efectuează lunar sau trimestrial, potrivit prevederilor art. 80 şi 82, după caz.
Baza de calcul al contribuţiei individuale de asigurări sociale în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor.
Potrivit art. 139 Cod fiscal, baza de calcul o reprezintă câştigul brut realizat din salarii şi venituri asimilate salariilor, care include, între altele,

• indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, primite de salariaţi, potrivit legii, pe perioada delegării/detaşării, după caz, în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit astfel:
• în ţară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţie, prin hotărâre a Guvernului pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;
• în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă prin hotărâre a Guvernului pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar;
• indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, primite de salariaţii care au stabilite raporturi de muncă cu angajatori din străinătate, pe perioada delegării/detaşării, după caz, în România, în interesul serviciului, pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit la nivelul legal pentru diurna acordată personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, prin hotărâre a Guvernului, corespunzător ţării de rezidenţă a angajatorului, de care ar beneficia personalul din instituţiile publice din România dacă s-ar deplasa în ţara respectivă, cu respectarea prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte.

sursa: legestar.ro

Vouchere de vacanta versus decontarea serviciilor turistice in 2017

Declaratii si plati scadente in luna aprilie 2017

In luna aprilie 2017 vor deveni scadente urmatoarele declaratii si plati:
Vineri – 07.04.2017

• Depunerea Declarației de mențiuni privind schimbarea perioadei fiscale pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care utilizează trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală și care efectuează o achiziție intracomunitară taxabilă în România – Formularul 092

Luni – 10.04.2017

• 010 Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni pentru persoane juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridică – Formularul 010
• 020 Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni pentru persoane fizice române și străine care dețin cod numeric personal – Formularul 020
• 070 Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni pentru persoanele fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere – Formularul 070
• Depunerea formularului Notificare privind aplicarea/încetarea aplicării regimului special pentru agricultori – Formularul 087

Marti – 18.04.2017

• Depunerea Situației eliberărilor pentru consum de tutun fin tăiat, destinat rulării în țigarete/alte tutunuri de fumat în luna … anul …
• Depunerea Situației eliberărilor pentru consum de țigarete/țigări și țigări de foi în luna … anul …
• Depunerea Situației centralizatoare privind achizițiile/utilizările de produse accizabile și livrările de produse finite rezultate în luna … anul …, pentru luna precedentă.
• Depunerea Situației centralizatoare privind achizițiile/utilizările de produse accizabile și livrările de produse finite rezultate în luna …, pentru luna precedentă.
• Depunerea Situației centralizatoare privind achizițiile și livrările de produse accizabile pentru luna precedentă.
• Depunerea Situației privind operațiunile desfășurate în antrepozitul fiscal de producție de alcool și băuturi spirtoase pentru luna precedentă.
• Depunerea Situației privind operațiunile desfășurate în antrepozitul fiscal de producție de vinuri/bauturi fermentate/produse intermediare pentru luna precedentă.
• Depunerea Situației privind operațiunile desfășurate în antrepozitul fiscal de producție de bere pentru luna precedentă.
• Depunerea Situației privind operațiunile desfășurate în antrepozitul fiscal de producție tutunuri prelucrate pentru luna precedentă.
• Depunerea Situației privind operațiunile desfășurate în antrepozitul fiscal de producție de produse energetice pentru luna precedentă.
• Depunerea Situației privind operațiunile desfășurate în antrepozitul fiscal de depozitare pentru luna precedentă.
• Depunerea jurnalelor pentru luna precedentă privind livrările de combustibil destinat utilizării exclusiv pentru aviație.
• Depunerea jurnalelor pentru luna precedentă privind achizițiile/livrările de combustibil destinat utilizării exclusiv pentru aviație.
• Depunerea Situației centralizatoare privind livrările de produse accizabile în luna … anul …, pentru luna precedentă.
• Depunerea Evidenței achiziționării, utilizării și returnării marcajelor pentru luna precedentă.

Joi – 20.04.2017

• Depunerea Declarației speciale de taxa pe valoarea adăugată pentru trimestrul precedent (sistem VOES).

Marti – 25.04.2017

• Plata impozitului reținut la sursă în luna precedentă.
• Efectuarea plății anticipate privind impozitul pe profit, aferentă trimestrul I 2017.
• Depunerea Declarației privind obligațiile de plată la bugetul de stat – Formularul 100.
• Depunerea Declarației privind distribuirea între asociați a veniturilor și cheltuielilor – Formularul 104.
• Depunerea Declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate – Formularul 112.
• Depunerea Declarației privind veniturile sub formă de salarii din străinătate obținute de către persoanele fizice care desfășoară activitate în România și de către persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice și posturilor consulare acreditate în România pentru luna precedentă – Formularul 224.
• Depunerea Decontului de taxă pe valoarea adăugată – Formularul 300.
• Depunerea Decontului special de taxa pe valoarea adăugată pentru luna precedentă – Formularul 301.
• Depunerea Declarației privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată – Formularul 307.
• Depunerea Declarației privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art.316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea 227/2015 privind Codul fiscal – Formularul 311.
• Depunerea Declarației recapitulative privind livrările/achizițiile/prestările intracomunitare de bunuri pentru luna precedentă – Formularul 390 VIES.
• Depunerea Cererii de restituire a accizelor în cazul vânzărilor la distanță pentru trimestrul precedent – Anexa nr.39 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
• Depunerea notificării pentru încetarea aplicării sistemului TVA la încasare – Formularul 097.
• Plata taxei anuale pentru autorizația de exploatare a jocurilor de noroc (sumele care rezultă din aplicarea procentelor prevăzute în anexă la veniturile estimate de operatorul economic, dar nu mai puțin decât taxa anuală minimală – până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care documentația a fost aprobată; în cazul în care, în cursul anului de autorizare, încasările efective depășesc încasările estimate prin documentația prezentată la data autorizării, taxa se va recalcula prin aplicarea cotei procentuale asupra încasărilor efective cumulate de la începutul perioadei de autorizare. Recalcularea se va efectua lunar, începând cu prima lună în care se înregistrează depășirea rezultatelor estimate. Încasările efective cumulate și taxa plătită de la începutul perioadei de autorizare până la finele lunii precedente celei pentru care se face regularizarea se va declara și plăti până la data de 25 a lunii următoare).

Etape de urmat daca doriti sa platiti esalonat datoriile catre ANAF. Procedura integrala si explicatii

Pentru a veni in sprijinul contribuabililor care se confrunta cu dificultati financiare, ANAF informeaza contribuabilii persoanele fizice si juridice care inregistraza obligatii fiscale restante ca pot solicita organului fiscal esalonari la plata debitelor restante pe o perioada de cel mult 5 ani, in conformitate cu prevederile Titlului VII "Colectarea creantelor fiscale", Capitolul IV "Inlesniri la plata" din Codul de procedura fiscala aprobat prin Legea nr. 207/2015, cu modificarile si completarile ulterioare.
Continutul cererii de acordare a esalonarii la plata, documentele justificative necesare, precum si Procedura de aplicare a acordarii esalonarii la plata de catre organele fiscale subordonate ANAF sunt aprobate prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 90/2016, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 45 din 20 ianuarie 2016 .
Va prezentam, la modul general, avantajele accesarii unei esalonari la plata, conditiile si situatiile specifice de acordare a esalonarii.
1. Avantajele derularii unei esalonari la plata
a) neinceperea sau suspendarea executarii silite pentru:

- obligatiile esalonate - obligatiile care constituie conditie de mentinere a valabilitatii esalonarii (obligatii cu termene de plata ulterioare datei comunicarii deciziei de esalonare, diferentele rezultate din declaratii rectificative, obligatii restante nestinse la data comunicarii deciziei de esalonare si necuprinse in esalonare, obligatii pentru care a incetat suspendarea executarii dupa comunicarea deciziei de esalonare etc.) in functie de forma de executare silita aplicata, suspendarea are ca efect:
 ● in cazul popririi bancare:
- mentinerea indisponibilizarii asupra sumelor existente in cont la data comunicarii adresei de suspendare, contribuabilul putand efectua plati din acestea numai pentru plata obligatiilor de care depinde mentinerea esalonarii; - incetarea indisponibilizarii in privinta incasarilor viitoare.
● in cazul tertilor popriti - incetarea indisponibilizarii sumelor datorate de acestia contribuabilului.
● in cazul sechestrelor - oprirea procedurii de executare silita asupra bunurilor ce fac obiectul sechestrelor.
b) posibilitatea participarii la licitatiile publice deoarece obligatiile fiscale esalonate la plata nu sunt considerate obligatii fiscale restante daca se afla in termenul de plata prevazut in graficul de esalonare;
c) amanarea penalitatilor de intarziere aferente obligatiilor fiscale esalonate, in vederea anularii la finalizarea esalonarii;
d) necalcularea si nedatorarea penalitatilor de intarziere pe perioada esalonarii la plata cu exceptia situatiei privind achitarea cu intarziere a ratei de esalonare.
 2. Conditii generale de accesare a unei esalonari la plata (cumulative)
- sa aiba depuse toate declaratiile fiscale (la data eliberarii certificatului de atestare fiscala);
- sa se afle in dificultate generata de lipsa temporara de disponibilitati banesti;
 - sa aiba capacitate financiara de plata pe perioada de esalonare;
- sa nu fie in procedura insolventei sau in dizolvare;
- sa nu se fi stabilit raspunderea potrivit legislatiei privind insolventa si/sau raspunderea solidara, conform Codului de procedura fiscala. Daca actele de stabilire a raspunderii sunt definitive in sistemul cailor administrative si judiciare de atac, iar suma a fost achitata, conditia se considera a fi indeplinita;
- sa aiba constituita garantia.
3. Mentiuni privind garantiile
Tipuri de garantii:
- mijloace banesti consemnate pe numele contribuabilului la dispozitia organului fiscal la o unitate a Trezoreriei Statului sau scrisoare de garantie bancara/polita de asigurare de garantie - valoarea trebuie sa acopere sumele esalonate si dobanzile pe perioada esalonarii;
- sechestrul asigurator instituit asupra bunurilor contribuabilului;
- contract de ipoteca sau gaj in favoarea organului fiscal, avand ca obiect bunuri proprietate a unei terte persoane, libere de orice sarcini, cu exceptia sechestrelor aplicate de catre organul fisca, daca valoarea bunului este acoperitoare pentru obligatiile tertului si pentru garantarea obligatiilor ce se esaloneaza. in acest caz, ipoteca se instituie numai pentru un singur contribuabil. Valoarea garantiilor reale - trebuie sa acopere sumele esalonate, dobanzile pe perioada esalonarii, plus un procent de pana la 16%, in functie de perioada de esalonare (2,3,4 sau 5 ani).
In cazul ipotecii mobiliare - bunul sa nu aiba durata de functionare expirata conform Legii nr. 15/1994, insa se accepta totusi astfel de bunuri numai daca au fost supuse reevaluarii potrivit regulilor contabile. in cazul bunurilor oferite pentru sechestru asiguratoriu care sunt deja ipotecate sau gajate - valoarea lor sa acopere valoarea pentru garantarea obligatiilor esalonate, cat si valoarea pentru care sunt constituite eventuale ipoteci/gajuri in favoarea altor creditori.
4. Situatii specifice
Exceptand situatia contribuabililor – persoane juridice, care, potrivit legii (art 193 alin. (3) din Codul de procedura fiscala), nu au obligatia constituirii de garantii (institutii publice, autoritati/servicii publice autonome infiintate prin lege organica, unitati si institutii de cercetare de drept public, institutii de invatamant superior de stat) legislatia distinge mai multe situatii de acordare a esalonarii la plata, in functie de starea patrimoniala a contribuabilului si de nivelul obligatiilor de plata, respectiv:
A. persoane juridice cu obligatii fiscale de pana la 20.000 lei - exceptate de la constituirea de garantii;
- perioada de esalonare - cel mult 5 ani;
- beneficiaza de amanarea la plata a penalitatilor de intarziere aferente obligatiilor fiscale esalonate la plata, in vederea anularii.
B. persoane juridice cu obligatii fiscale in cuantum mai mare sau egal cu 20.000 lei - constituie garantii;
- perioada de esalonare - cel mult 5 ani;
 - beneficiaza de amanarea la plata a penalitatilor de intarziere aferente obligatiilor fiscale esalonate la plata, in vederea anularii.
C. debitori care nu detin bunuri in proprietate si care nu constituie garantii - perioada de esalonare - cel mult 6 luni (indiferent de cuantumul obligatiilor fiscale); - penalitatile de intarziere aferente obligatiilor fiscale principale esalonate - nu se amana la plata si se includ in esalonare, deci nu pot fi anulate.
D. debitori care detin in proprietate bunuri, dar sunt insuficiente pentru a constitui garantiile prevazute de lege - constituie garantii la valoarea bunurilor detinute;
- perioada de esalonare - cel mult 5 ani (indiferent de cuantumul obligatiilor fiscale);
- penalitatile de intarziere aferente obligatiilor fiscale principale esalonate - nu se amana la plata si se includ in esalonare, deci nu pot fi anulate. E. debitori care, desi detin bunuri in patrimoniu, nu pot constitui garantii intrucat sunt gajate si/sau ipotecate in totalitate in favoarea altor creditori si nu aduc nici garantii constituite in favoarea lor de un tert - perioada de esalonare - cel mult 6 luni ( indiferent de cuantumul obligatiilor fiscale);
- penalitatile de intarziere aferente obligatiilor fiscale principale esalonate - nu se amana la plata si se includ in esalonare, deci nu pot fi anulate.
5. Prevederi speciale aplicabile contribuabililor incadrati in categoria contribuabililor cu risc fiscal mic
● Criterii de incadrare in aceasta categorie:
- nu are fapte inscrise in cazierul fiscal;
- niciunul dintre administratori nu a detinut, in ultimii 5 ani, calitatea de administrator la persoane juridice lichidate la care au ramas obligatii fiscale neachitate;
- nu se afla in inactivitate temporara inscrisa la registrul comertului;
- nu are obligatii fiscale restante mai vechi de 6 luni;
- nu a inregistrat pierderi in fiecare din ultimii 3 ani fiscali consecutivi - sunt infiintate cu minimum 12 luni anterior depunerii cererii.
● Conditii de acordare:
- cerere;
- conditii generale (exceptie: conditia referitoare la dificultatea financiara);
- garantie: 20% din valoarea garantiilor stabilite ca regula generala. Perioada de acordare a esalonarii - maximum 12 luni.
In acest caz, contribuabilul beneficiaza de amanarea la plata a penalitatilor de intarziere aferente obligatiilor fiscale esalonate la plata, in vederea anularii la finalizarea esalonarii.
Sursa: Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Galati

Formulare utilizate in colectarea creantelor fiscale

Titlu executoriu

Formularul precizează: denumirea obligaţiei fiscale/bugetare; categorie sumă de plată (debit, majorare de întârziere/ dobândă, penalitate, penalitate de întârziere, penalitate de nedeclarare); documentul prin care s-a stabilit suma de plată; termenul legal de plată; suma datorată.
Titlul executoriu produce efecte juridice de la data comunicării.
Potrivit Codului de procedură fiscală, audierea contribuabilului nu este obligatorie iar titlul executoriu poate fi contestat în instanţă în 15 zile de la comunicare.

Somaţie

Se emite ca înştiinţare pentru contribuabilul care figurează în evidenţa fiscală cu sume de plată pentru care s-a început executarea silită în temeiul titlului executoriu emis.
Procedura fiscală aplicabilă:

• dacă în termen de 15 zile de la primirea somaţiei nu se achită sumele menţionate pentru care termenul legal de plată a expirat sau nu se face dovada stingerii acestora, se va proceda la continuarea măsurilor de executare silită, cu excepţia popririi bancare, care poate fi instituită după 30 de zile de la data comunicării somaţiei.
• toate cheltuielile ocazionate de stingerea sumelor menţionate mai sus, exclusiv cele generate de comunicarea acestei somaţii prin poştă, sunt suporate de destinatarul somaţiei.
• contestarea în instanţă se poate face în termen de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoştinţă.
• când urmează să se ia măsuri de executare silită, audierea contribuabilului nu este obligatorie.

Dobânzi şi penalităţi de întârziere

Decizia referitoare la obligaţiile fiscale accesorii reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere comunică:

• modul de calcul al sumelor;
• termenele de plată: până la data de 5 a lunii următoare inclusiv, dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 1-15 din lună; până la data de 20 a lunii următoare inclusiv, dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 16-31 din lună;

Decizia constituie titlu de creanţă, iar destinatarul nu are posibilitatea să îşi exprime punctul de vedere cu privire la faptele şi împrejurările relevante în luarea deciziei, însă poate depune contestaţie la organul fiscal emitent în termen de 45 de zile de la data comunicării actului administrativ-fiscal.
Decizia produce efecte juridice de la data comunicării.

Penalităţi de nedeclarare

Decizia referitoare la obligaţiile fiscale accesorii reprezentând penalităţi de nedeclarare se emite pentru obligaţiile fiscale principale nedeclarate sau declarate incorect şi stabilite de organul de inspecţie fiscală prin decizii de impunere iar:

• termenele de plată sunt aceleaşi ca la dobânzi şi penalităţi de întârziere. 
• în situaţia în care obligaţiile fiscale principale stabilite de organul de inspecţie fiscală prin decizii de impunere s-au stins prin plată sau compensare până la termenul de mai sus, sau acestea au fost stinse prin eşalonare la plată, se acordă reducerea cu 75% a penalităţilor de nedeclarare, prin depunerea unei cereri la organul fiscal.

Decizia constituie titlu de creanţă, iar destinatarul nu are posibilitatea să îşi exprime punctul de vedere cu privire la faptele şi împrejurările relevante în luarea deciziei, însă poate depune contestaţie la organul fiscal emitent în termen de 45 de zile de la data comunicării actului administrativ-fiscal.

Înştiinţare privind stingerea obligaţiilor fiscale

Înştiinţarea produce efecte juridice de la data comunicării, iar împotriva acestui înscris cel interesat poate poate depune contestaţie la organul fiscal emitent în termen de 45 de zile de la data comunicării.
Datele din înştiinţare trebuie avute în vedere la înregistrarea în evidenţa contabilă, iar dacă aceste informaţii nu corespund cu evidenţa dumneavoastră contabilă, clarificarea se face prin prezentare la organul fiscal.

Poprirea asupra disponibilităţilor băneşti

Adresa de înfiinţare a popririi asupra disponibilităţilor băneşti pentru stingerea obligaţiilor fiscale/bugetare, pentru sumele existente, precum şi cele viitoare provenite din încasările zilnice în conturile în lei şi/sau valută, în limita sumei prevăzută în înscris.
Poprirea se consideră înfiinţată din momentul primirii adresei de înfiinţare.
Din momentul indisponibilizării, respectiv de la data şi ora primirii înscrisului, debitorul nu mai poate proceda la decontarea documentelor de plată primite, respectiv la debitarea conturilor sale şi, de asemenea, acesta din urmă nu va mai accepta alte plăţi din conturile acestuia până la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale, cu excepţia plăţilor dispuse pentru stingerea sumelor prevăzute la art. 236 alin. (14) din Codul de procedură fiscală, precum şi pentru stingerea obligaţiilor fiscale aferente bugetelor administrate de către organul fiscal care a înfiinţat poprirea.
Art. 236, alin. (14). Codul de procedură fiscală

“Din momentul indisponibilizării, respectiv de la data şi ora primirii adresei de înfiinţare a popririi asupra disponibilităţilor băneşti, băncile nu procedează la decontarea documentelor de plată primite, respectiv la debitarea conturilor debitorilor, şi nu acceptă alte plăţi din conturile acestora până la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale înscrise în adresa de înfiinţare a popririi, cu excepţia:

a) sumelor necesare plăţii drepturilor salariale, inclusiv a impozitelor şi contribuţiilor aferente acestora, reţinute la sursă, dacă, potrivit declaraţiei pe propria răspundere a debitorului sau reprezentantului său legal, rezultă că debitorul nu deţine alte disponibilităţi băneşti;

b) sumelor necesare plăţii accizelor de către antrepozitarii autorizaţi. În acest caz, debitorul prezintă instituţiei de credit odată cu dispoziţia de plată şi copia certificată, conform cu originalul, a autorizaţiei de antrepozitar;

c) sumelor necesare plăţii accizelor, în numele antrepozitarilor autorizaţi, de către cumpărătorii de produse energetice;

d) sumelor necesare plăţii obligaţiilor fiscale de care depinde menţinerea valabilităţii înlesnirii. În acest caz, debitorul va prezenta instituţiei de credit odată cu dispoziţia de plată şi copia certificată, conform cu originalul, a documentului prin care s-a aprobat înlesnirea la plată.”

Debitorul este obligate să înştiinţeze organul de executare despre luarea acestor măsuri.
Împotriva popririi, când urmează să se ia măsuri de executare silită, audierea contribuabilului nu este obligatorie.

Adresa de înştiinţare privind înfiinţarea popririi

În înştiinţare, organul fiscal informează că, în cazul în care popririle înfiinţate de organul de executare generează imposibilitatea debitorului de a-şi continua activitatea economică, cu consecinţe sociale deosebite, acesta se poate adresa creditorului fiscal, care poate dispune, la cerere şi ţinând seama de motivele invocate, fie suspendarea temporară totală, fie suspendarea parţială a executării silite prin poprire. Suspendarea se poate dispune, o singură dată, pe parcursul a 2 ani calendaristici pentru o perioadă de cel mult 6 luni consecutive de la data comunicării către bancă sau alt terţ poprit a actului de suspendare a popririi.
Împotriva acestui înscris se poate introduce contestaţie la instanţa judecătorească competentă, în termen de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoştinţă.

Ridicarea măsurilor de executare silită asupra disponibilităţilor băneşti

Decizia informează că au fost ridicate măsurile de executare silită asupra disponibilităţilor băneşti, pe situaţii posibile:

• în limita unei sume, când a fost depus documentul prin care se certifică că debitorul are de încasat sume certe, lichide şi exigibile de la o autoritate/instituţie publică;
• în totalitate, întrucât s-au stins integral obligaţiile fiscale/bugetare prevăzute în titlul executoriu, inclusiv obligaţiile de plată accesorii, cheltuielile de executare şi orice alte sume stabilite în sarcina debitorului, ori a fost desfiinţat titlul executoriu sau în alte cazuri prevăzute de lege;
• s-a constatat că poprirea bancară a rămas fără obiect.

Împotriva acestui înscris se poate introduce contestaţie în instanţă, în termen de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoştinţă.

Notificare privind obligaţiile fiscale restante

În scopul publicării listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, contribuabilul este informat despre obligaţiile fiscale restante la sfârşitul trimestrului şi neachitate la data Notificării, astfel:

• obligaţii fiscale restante la: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, Bugetul FNUASS, Bugetul asigurărilor pentru şomaj;
• obligaţii fiscale restante, defalcate în funcţie de activitatea proprie şi sediile secundare sau, după caz, de persoanele fizice, inclusiv de cele care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere.