Analiza verticala si orizontala a situatiilor financiare

Doua dintre tipurile de analize care se pot face pe baza situatiilor financiare si care sunt usor de utilizat chiar si de catre cei care nu sunt specialisti in domeniul financiar sunt : analiza verticala si analiza orizontala .

Analiza verticala este o analiza “proportionala” a situatiilor financiare sau altfel spus, fiecare element din situatii este exprimat ca procent dintr-un total: elementele de activ /pasiv ca procent din total activ respectiv pasiv, cheltuielile si veniturile ca procent din total cheltuieli respectiv venituri. Prezentam mai jos un exemplu in care fiecare element din activul/pasivul bilantului este exprimat ca procent din totalul activului/pasivului:

	Suma	Procent
Numerar	50,000	5%
Creante clienti	280,000	30%
Stocuri	300,000	32%
Total active circulante	630,000	68%
Active imobilizate	300,000	32%
Total activ	930,000	100%
Datorii pe termen scurt	250,000	27%
Datorii pe termen lung	350,000	37%
Total datorii	600,000	64%
Capital social	80,000	9%
Rezultat reportat	250,000	27%
Total pasiv	930,000	100%

O interpretare statica, la un anumit moment, ofera informatii cu privire la elementele cele mai semnificative din structura situatiilor. Se pot identifica acele elemente cu o pondere mai mare in situatiile financiare, asupra carora se poate canaliza atentia conducerii entitatii.

De exemplu, daca o entitate are o pondere a stocurilor de doar 0.5 % in total activ, nu se justifica alocarea unui efort suplimentar pentru analiza aprofundata a acestora.

In perioade de criza, analiza pe verticala a contului de profit si pierdere poate genera concluzii importante cu privire la cheltuielile asupra carora este necesara interventie in vederea gasirii de modalitati de reducere.

In cadrul analizei verticale se pot urmari si tendintele in evolutia procentelor – fluctuatiile mari de la o perioada la alta pot constitui adevarate semnale de alarma privind eventuale probleme financiare.

Daca exemplu, daca in doua perioade succesive totalul cheltuielilor pentru producerea produselor entitatii reprezentau 40% din cifra de afaceri si in timp au evoluat la 50% entitatea trebuie sa isi puna semne de intrebare privind eficienta productiei.

Cel de-al doilea tip de analiza, analiza orizontala este denumita si analiza de trend datorita faptului ca reprezinta o comparatie in timp a informatiei financiare, de-a lungul a mai multe perioade de raportare, in care cifrele perioadei de baza sunt considerate 100%.

Iata mai jos un exemplu, in care datele din 2012 si 2013 sunt comparate cu anul de baza 2011:

	2011(an baza)	2012	variatie 2012	2013	variatie 2013
Numerar	50,000	40,000	-20%	40,000	-20%
Creante clienti	280,000	290,000	+3,6%	320,000	+14,3%
Stocuri	300,000	305,000	+1,7%	309,000	+3%
Total active circulante	630,000	635,000	+0,8%	699,000	11%
Active imobilizate	300,000	305,000	+1,7%	340,000	+13,3%
Total activ	930,000	940,000	+1,07%	1,039,000	+11,7%
Datorii pe termen scurt	250,000	450,000	80%	455,000	82%
Datorii pe termen lung	350,000	300,000	-14%	324,000	-7,4%
Total datorii	600,000	650,000	8,33%	779,000	30%
Capital social	80,000	80,000	0%	80,000	0%
Rezultat reportat	250,000	110,000	-56%	180,000	-28%
Total pasiv	930,000	940,000	+1,07%	1,039,000	+11,7%

Pentru a fi eficienta, aceasta analiza trebuie sa tina cont de faptul ca informatia financiara trebuie agregata conform acelorasi criterii, de la o perioada la alta, altfel se obtin informatii denaturate.

In plus, este importanta alegerea perioadei cu care se efectueaza comparatia: daca se alege ca perioada de raportare o perioada cu rezultate slabe, prin comparatie, celelalte perioade vor avea rezultate foarte bune. Astfel rezulatul analizei poate fi usor manipulat.

Fiecare companie isi poate construi un sistem propriu de analiza verticala si orizontala – in care poate sa urmareasca mult mai detaliat evolutia procentelor .

 sursa:http://www.contzilla.ro/

Calcul salariu net aferent unui salariu minim brut de 1250 lei (valabil de la 01.05.2016)

Presupunem ca avem un angajat cu salariul minim brut de 1250, fara persoane in intretinere si contributia la fondul de risc este de 0,15%.

Calculul este urmatorul :

Contributii angajat 
CAS 10.50% =131
CASS 5.50% =69
Somaj 0.50% =6
Deducere personala= 300
Impozit 16% =119
Total taxe angajat= 325
Salariu net =925

Contributii angajator 
CAS 15.80% =198
CASS 5.20% =65
Somaj 0.50% =6
Concedii si indemnizatii 0.85% =11
Fond risc 0.15% =2
Fond garantare creante 0.25% =3
Total taxe angajator =285

Tratament fiscal: tichete cadou, tichete de masa,de cresa, de vacanta

Iata mai jos o scurta analiza a implicatiilor fiscale ale acordarii de diverse stimulente angajatilor sub forma de : tichete cadou, de masa, de cresa sau de vacanta.

1.Tichete de masa

Baza legala: Legea 142/1998, cu modificările şi completările ulterioare HG 23/2015

Taxare:

• impozit pe venit : da, 16%
• contributii sociale : nu, tichetele de masa sunt exceptate . Conform art.  142 lit r) din  CF, nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale următoarele tichetele de masă, voucherele de vacanță, tichetele cadou și tichetele de creșă, acordate potrivit legii.

2.Tichete cadou

Baza legala : Legea 193/2006, cu modificările şi completările ulterioare si HG 1317/2006.

Taxare:

• impozit pe venit : da, 16%, cu exceptia notei de mai jos.
• contributii sociale : nu, tichetele cadou sunt exceptate.Conform art.  142 lit r) din  CF, nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale următoarele tichetele de masă, voucherele de vacanță, tichetele cadou și tichetele de creșă, acordate potrivit legii.

Nota: Cadourile, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori salariaților, cât și cele oferite în beneficiul copiilor minori ai acestora, cu ocazia Paștelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum și cadourile, inclusiv tichetele cadou, oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie din cele de mai sus, nu depășește 150 lei.

3. Tichete de cresa

Baza legala :Legea 193/2006, cu modificările şi completările ulterioare HG 1317/2006

Taxare:

• impozit pe venit : da, 16%
• contributii sociale : nu, tichetele de cresa sunt exceptate. Conform art.  142 lit r) din  CF, nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale următoarele tichetele de masă, voucherele de vacanță, tichetele cadou și tichetele de creșă, acordate potrivit legii.

4. Vouchere de vacanta

Baza legala :OUG 8/2009, cu modificările şi completările ulterioare HG 215/2009

Taxare:

• impozit pe venit : da, 16%
• contributii sociale : nu, tichetele de cresa sunt exceptate.Conform art.  142 lit r) din  CF, nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale următoarele tichetele de masă, voucherele de vacanță, tichetele cadou și tichetele de creșă, acordate potrivit legii.

Atentie ! 

1. Toate aceste instrumente enumerate mai sus reprezinta avantaj de natura salariala. Astfel, art. 76 alin (3) lit h) prevede ca : ” Avantajele, în bani sau în natură…includ :.tichete cadou acordate potrivit legii, cu excepția destinațiilor și limitelor prevăzute la alin. (4) lit. a), tichete de masă, vouchere de vacanță și tichete de creșă, acordate potrivit legii.”
2. Cand se impoziteaza venitul ? In luna in care este primit.

sursa:http://www.contzilla.ro/

Cum se evidentieaza concediile de odihna neefectuate?

Codul muncii stabileste dreptul salariatilor de a efectua concediul de odihna in fiecare an. In situatiile in care, din motive justificate, salariatul nu poate efectua, integral sau partial, concediul de odihna anual la care avea dreptul in anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei in cauza, angajatorul este obligat sa acorde concediul de odihna neefectuat intr-o perioada de 18 luni incepand cu anul urmator celui in care s-a nascut dreptul la concediul de odihna anual, compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat fiind permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca.
Salariatul are dreptul la concediu de odihna anual si in situatia in care incapacitatea temporara de munca se mentine, in conditiile legii, pe intreaga perioada a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat sa acorde concediul de odihna anual intr-o perioada de 18 luni incepand cu anul urmator celui in care acesta s-a aflat in concediu medical.

Inregistrarea acestor concedii neefectuate la sfarsitul exercitiului financiar se efectueaza in conformitate cu prevederile reglementarilor contabile aplicabile.

Astfel, reglementarile contabile aprobate prin OMFP 1802/2014 prevad ca sumele datorate si neachitate personalului pana la sfarsitul exercitiului financiar (concediile de odihna si alte drepturi de personal), respectiv eventualele sume care urmeaza sa fie incasate de la acesta, aferente exercitiului in curs, dar care urmeaza a fi platite/incasate in exercitiul financiar urmator, se inregistreaza ca alte datorii si creante in legatura cu personalul.

Concediile de odihna se inregistreaza pe seama datoriilor atunci cand suma lor este comensurata in baza statelor de salarii sau a altor documente care sa justifice suma respectiva. In lipsa acestora, sumele reprezentand concedii de odihna se recunosc pe seama provizioanelor. La inregistrarea incontabilitate a concediilor de odihna sunt avute in vedere prevederile legislatiei in vigoare, referitoare la modalitatea de efectuare a acestora.

In consecinta, cheltuielile cu concediile de odihna aferente anului 2015 se inregistreaza in exercitiul financiar 2015 dupa cum urmeaza:
- pe seama datoriilor (641=4281), doar atunci cand suma lor este comensurata in baza statelor de salarii (state de salarii intocmite in anul 2016, pana la data aprobarii situatiilor financiare). Concediile de odihna recunoscute drept cheltuieli cu salariile vor fi considerate cheltuielideductibile la calcul impozitului pe profit.
- pe seama cheltuielilor cu provizioanele in lipsa unor astfel de documente (6812 – 1518).Cheltuielile cu provizioanele nu sunt deductibile la calculul impozitului pe profit.

Spre exemplu, daca un salariat efectueaza in luna ianuarie 2016 concediul de odihna aferent anului 2015 sumele datorate aferente exercitiului financiar 2015 se vor inregistra la 31.12.2015 ca alte datorii in legatura cu personalul (641=4281) in baza statului de salarii intocmit in luna ianuarie 2016.

Daca salariatul efectueaza concediul de odihna aferent exercitiului financiar 2015 in luna august 2016, in exercitiul financiar 2015 sumele se inregistreaza pe seama provizioanelor (6812=151). Cheltuiala cu provizionul nu este deductibila la determinarea profitului impozabil. In exercitiulfinanciar 2016 in care se acorda indemnizatia pentru concediul de odihna se inregistreaza cheltuielile salariale in conturile corespunzatoare conform contabilitatii decontarilor cu personalul si, concomitet, se anuleaza provizionul constituit (151=7812 – venit neimpozabil).

sursa:http://contabilul.manager.ro/

Bunuri achitate de societate in favoarea asociatului. Cum intocmim monografia contabila?

In cazul urmator, avem o situatie in care patronul firmei a achizitionat un produs electrocasnic in valoare de 1.900 lei plus TVA si un alt produs din aceeasi categorie in valoare de 500 lei plus TVA. Intrucat este vorba despre cheltuieli nedeductibile atat la impozitul pe profit, cat si la TVA, vom vedea cums e inregistreaza, cu mentiunea ca exista o factura fiscala acceptata.

Conform prevederilor de la art. 25 alin. (4) lit. d) din Codul Fiscal, aprobat prin Legea nr. 227/2015, cu aplicare de la 1 ianuarie 2016, cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii, nu sunt deductibile la calculul impozitului pe profit.

Conform prevederilor din Normele metodologice, date in aplicare, in sensul prevederilor art. 25 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, sunt considerate cheltuielifacute in favoarea actionarilor sau asociatilor, fara a se limita la acestea, urmatoarele:

a) bunurile, marfurile si serviciile acordate actionarilor sau asociatilor, precum si lucrarile executate in favoarea acestora;

b) cheltuielile cu chiria si intretinerea spatiilor puse la dispozitie acestora.

In consecinta, in cazul in care contravaloarea bunurilor achizitionate pentru uzul personal al patronului au fost suportate (achitate) de societate atunci aceasta cheltuiala este una efectuata in favoarea actionarului, nefiind deductibila la calculul impozitului pe profit.

Desigur nici TVA aferenta, nu este deductibila, intrucat bunurile nu sunt achzitionate in scopul desfasurarii actvitatii societatii, conform art. 297 alin. (4) din Codul fiscal.

Mai mult decat atat, potrivit prevederilor art. 114 alin. (2) lit. h) din Codul Fiscal, bunurile si/sau serviciile primite de un participant la persoana juridica, acordate/furnizate de catre persoana juridica in folosul personal al acestuia sunt considerate, la nivelul persoanei fizice, ca venituri din alte surse, fiind supuse impozitului pe venit. Impozitul pe venit se calculeaza prin retinere la sursa la momentul acordarii veniturilor de catre platitorii de venituri, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut (art. 115).

Impozitul calculat si retinut de societate, se plateste de aceasta in contul unic de buget de stat si se declara prin declaratia 100 pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-au facut cheltuielile respective, in favoarea aociatului.
Totodata, pentru aceste venituri asociatul va datora si contributia de asigurari sociale de sanatate conform art 155 alin. (1) lit. h) din Codul Fiscal
.
Pentru persoanele fizice care realizeaza venituri din alte surse, baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate reprezinta totalul veniturilor brute prevazute la art. 114, realizate in cursul anului fiscal precedent, raportat la cele 12 luni ale anului.

Pentru anul 2016, in cazul persoanelor fizice care realizeaza venituri din alte surse, contributia de asigurari sociale de sanatate se stabileste de organul fiscal competent, prin decizie de impunere anuala, pe baza informatiilor din declaratia privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit (205).

Prin urmare pentru veniturile din alte surse se va depune si declaratia 205, cu privire la impozitul retinut asociatului, pana la in ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat.

Contributia de asigurari sociale de sanatate prevazuta mai sus se stabileste in anul urmator celui in care au fost realizate veniturile, prin aplicarea cotei individuale de contributie in procent de 5,5% asupra bazei de calcul mentionate la art. 177. Baza de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate se evidentiaza lunar in decizia de impunere.

Pentru anul 2016, baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate nu poate fi mai mica decat un salariu de baza minim brut pe tara, daca venitul pentru care se calculeaza contributia este singurul realizat. Salariul de baza minim brut pe tara este salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, aferent lunilor pentru care se stabileste contributia.
Din punct de vedere contabil, cheltuileile facute in favorea asociatilor si actionarilor (participanti) se inregistreaza dupa natura cheltuielilor, astfel:

% = 401 " Furnizori"
44261 "TVA deductibila"
6588" Alte cheltuieli din exploatare" analitic distinct

si TVA
6588" Alte cheltuieli din exploatare" = 44261 "TVA deductibila"

Iar retinerea impozitului din alte surse 16%:
6588" Alte cheltuieli din exploatare" = 446 "Alte impozite si taxe" analitic distinct

In decontul de TVA suma nedeductibila nu se preia la rd. 28.

Raspuns oferit pentru www.portalcontabilitate.ro de Dana Hristu - Consultant fiscal si expert contabilsi auditor financiar

Includerea cetăţenilor şi a firmelor pe listele datornicilor

Ordinul ANAF nr. 1164/2016 prevede că noile plafoane de la care datoriile restante se vor publica pe site-ul instituției, sunt:

• 100.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil;
• 50.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu;
• 10.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere;
• 1.500 lei, în cazul debitorilor persoane fizice, altele decât cele de la punctul anterior.

Raportari cu termen 15 aprilie

Următoarele formulare au termen vineri:

Situația eliberărilor pentru consum de tutun fin tăiat, destinat rulării în țigarete/alte tutunuri de fumat în luna ... anul ... (Anexa nr. 4 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal). Se depune de antrepozitarii autorizați, destinatarii înregistrați sau importatorii autorizați pentru produse din grupa tutunului prelucrat.

Situația eliberărilor pentru consum de țigarete/țigări și țigări de foi în luna ... anul ...(Anexa nr. 3 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal). Se depune de antrepozitarii autorizați, destinatarii înregistrați sau importatorii autorizați pentru produse din grupa tutunului prelucrat.

Situația centralizatoare privind achizițiile/utilizările de produse accizabile și livrările de produse finite rezultate în luna ... anul ..., pentru luna precedentă (Anexa nr. 26 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal). Se depune de operatorii economici care dețin autorizații de utilizator final (produse energetice).

Situația centralizatoare privind achizițiile/utilizările de produse accizabile și livrările de produse finite rezultate în luna ..., pentru luna precedentă (Anexa nr. 26 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal). Se depune de operatorii economici care dețin autorizație de utilizator final (alcoolul etilic și a produse alcoolice).

Situația centralizatoare privind achizițiile și livrările de produse accizabile pentru luna precedentă (Anexa nr. 19 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal). Se depune de destinatarii înregistrați și reprezentanții fiscali pentru achizițiile și livrările de produse accizabile.

Situația privind operațiunile desfășurate în antrepozitul fiscal de producție de alcool și băuturi spirtoase pentru luna precedentă (Anexa nr. 12 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal). Se depune de antrepozitarii autorizați pentru producție produse accizabile.

Situația privind operațiunile desfășurate în antrepozitul fiscal de producție de vinuri/băuturi fermentate/produse intermediare pentru luna precedentă (Anexa nr. 13 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal). Se depune de antrepozitarii autorizați pentru producție produse accizabile.

Situația privind operațiunile desfășurate în antrepozitul fiscal de producție de bere pentru luna precedentă (Anexa nr. 14 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal). Se depune de antrepozitarii autorizați pentru producție produse accizabile.

Situația privind operațiunile desfășurate în antrepozitul fiscal de producție tutunuri prelucrate pentru luna precedentă (Anexa nr. 15 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal). Se depune de antrepozitarii autorizați pentru producție produse accizabile.

Situația privind operațiunile desfășurate în antrepozitul fiscal de producție de produse energetice pentru luna precedentă (Anexa nr. 16 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal). Se depune de antrepozitarii autorizați pentru producție produse accizabile.

Situația privind operațiunile desfășurate în antrepozitul fiscal de depozitare pentru luna precedentă (Anexa nr. 17 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal). Se depune de antrepozitarii autorizați pentru depozitare produse accizabile.

Jurnalele pentru luna precedentă privind livrările de combustibil destinat utilizării exclusiv pentru aviație (Anexa nr. 29 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal) sau navigație (Anexa nr.31 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal). Se depun de antrepozitarii autorizați pentru producție/ depozitare.

Jurnalele pentru luna precedentă privind achizițiile/livrările de combustibil destinat utilizării exclusiv pentru aviație (Anexa nr. 30 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal) sau navigație (Anexa nr.32 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal). Se depun de antrepozitarii autorizați pentru depozitare.

Situația centralizatoare privind livrările de produse accizabile în luna ... anul ..., pentru luna precedentă (Anexa nr. 21 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal). Se depune de operatorii economici care dețin autorizații de expeditor înregistrat.

Evidența achiziționării, utilizării și returnării marcajelor pentru luna precedentă(Anexa nr. 42 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal). Se depune de antrepozitarii autorizați, destinatarii înregistrați și importatorii autorizați de produse supuse marcării.

Important! Până pe 15 aprilie, trebuie depusă declarația INTRASTAT, al cărei prag valoric este de 500.000 de lei pentru introducerile intracomunitare de bunuri și de 900.000 de lei pentru expedierile intracomunitare de bunuri.

Termenul limită de transmitere a acestei declarații îl reprezintă întotdeauna data de 15 a lunii următoare celei de referință, chiar dacă într-o lună aceasta este o zi liberă, precum sâmbăta sau duminica. Totuși, declarația poate fi depusă online și în prima zi lucrătoare care urmează datei de 15 (dacă aceasta este o zi liberă), fără penalități.