Cum se evidentieaza concediile de odihna neefectuate?

Codul muncii stabileste dreptul salariatilor de a efectua concediul de odihna in fiecare an. In situatiile in care, din motive justificate, salariatul nu poate efectua, integral sau partial, concediul de odihna anual la care avea dreptul in anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei in cauza, angajatorul este obligat sa acorde concediul de odihna neefectuat intr-o perioada de 18 luni incepand cu anul urmator celui in care s-a nascut dreptul la concediul de odihna anual, compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat fiind permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca.
Salariatul are dreptul la concediu de odihna anual si in situatia in care incapacitatea temporara de munca se mentine, in conditiile legii, pe intreaga perioada a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat sa acorde concediul de odihna anual intr-o perioada de 18 luni incepand cu anul urmator celui in care acesta s-a aflat in concediu medical.

Inregistrarea acestor concedii neefectuate la sfarsitul exercitiului financiar se efectueaza in conformitate cu prevederile reglementarilor contabile aplicabile.

Astfel, reglementarile contabile aprobate prin OMFP 1802/2014 prevad ca sumele datorate si neachitate personalului pana la sfarsitul exercitiului financiar (concediile de odihna si alte drepturi de personal), respectiv eventualele sume care urmeaza sa fie incasate de la acesta, aferente exercitiului in curs, dar care urmeaza a fi platite/incasate in exercitiul financiar urmator, se inregistreaza ca alte datorii si creante in legatura cu personalul.

Concediile de odihna se inregistreaza pe seama datoriilor atunci cand suma lor este comensurata in baza statelor de salarii sau a altor documente care sa justifice suma respectiva. In lipsa acestora, sumele reprezentand concedii de odihna se recunosc pe seama provizioanelor. La inregistrarea incontabilitate a concediilor de odihna sunt avute in vedere prevederile legislatiei in vigoare, referitoare la modalitatea de efectuare a acestora.

In consecinta, cheltuielile cu concediile de odihna aferente anului 2015 se inregistreaza in exercitiul financiar 2015 dupa cum urmeaza:
- pe seama datoriilor (641=4281), doar atunci cand suma lor este comensurata in baza statelor de salarii (state de salarii intocmite in anul 2016, pana la data aprobarii situatiilor financiare). Concediile de odihna recunoscute drept cheltuieli cu salariile vor fi considerate cheltuielideductibile la calcul impozitului pe profit.
- pe seama cheltuielilor cu provizioanele in lipsa unor astfel de documente (6812 – 1518).Cheltuielile cu provizioanele nu sunt deductibile la calculul impozitului pe profit.

Spre exemplu, daca un salariat efectueaza in luna ianuarie 2016 concediul de odihna aferent anului 2015 sumele datorate aferente exercitiului financiar 2015 se vor inregistra la 31.12.2015 ca alte datorii in legatura cu personalul (641=4281) in baza statului de salarii intocmit in luna ianuarie 2016.

Daca salariatul efectueaza concediul de odihna aferent exercitiului financiar 2015 in luna august 2016, in exercitiul financiar 2015 sumele se inregistreaza pe seama provizioanelor (6812=151). Cheltuiala cu provizionul nu este deductibila la determinarea profitului impozabil. In exercitiulfinanciar 2016 in care se acorda indemnizatia pentru concediul de odihna se inregistreaza cheltuielile salariale in conturile corespunzatoare conform contabilitatii decontarilor cu personalul si, concomitet, se anuleaza provizionul constituit (151=7812 – venit neimpozabil).

sursa:http://contabilul.manager.ro/

Bunuri achitate de societate in favoarea asociatului. Cum intocmim monografia contabila?

In cazul urmator, avem o situatie in care patronul firmei a achizitionat un produs electrocasnic in valoare de 1.900 lei plus TVA si un alt produs din aceeasi categorie in valoare de 500 lei plus TVA. Intrucat este vorba despre cheltuieli nedeductibile atat la impozitul pe profit, cat si la TVA, vom vedea cums e inregistreaza, cu mentiunea ca exista o factura fiscala acceptata.

Conform prevederilor de la art. 25 alin. (4) lit. d) din Codul Fiscal, aprobat prin Legea nr. 227/2015, cu aplicare de la 1 ianuarie 2016, cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii, nu sunt deductibile la calculul impozitului pe profit.

Conform prevederilor din Normele metodologice, date in aplicare, in sensul prevederilor art. 25 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, sunt considerate cheltuielifacute in favoarea actionarilor sau asociatilor, fara a se limita la acestea, urmatoarele:

a) bunurile, marfurile si serviciile acordate actionarilor sau asociatilor, precum si lucrarile executate in favoarea acestora;

b) cheltuielile cu chiria si intretinerea spatiilor puse la dispozitie acestora.

In consecinta, in cazul in care contravaloarea bunurilor achizitionate pentru uzul personal al patronului au fost suportate (achitate) de societate atunci aceasta cheltuiala este una efectuata in favoarea actionarului, nefiind deductibila la calculul impozitului pe profit.

Desigur nici TVA aferenta, nu este deductibila, intrucat bunurile nu sunt achzitionate in scopul desfasurarii actvitatii societatii, conform art. 297 alin. (4) din Codul fiscal.

Mai mult decat atat, potrivit prevederilor art. 114 alin. (2) lit. h) din Codul Fiscal, bunurile si/sau serviciile primite de un participant la persoana juridica, acordate/furnizate de catre persoana juridica in folosul personal al acestuia sunt considerate, la nivelul persoanei fizice, ca venituri din alte surse, fiind supuse impozitului pe venit. Impozitul pe venit se calculeaza prin retinere la sursa la momentul acordarii veniturilor de catre platitorii de venituri, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut (art. 115).

Impozitul calculat si retinut de societate, se plateste de aceasta in contul unic de buget de stat si se declara prin declaratia 100 pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-au facut cheltuielile respective, in favoarea aociatului.
Totodata, pentru aceste venituri asociatul va datora si contributia de asigurari sociale de sanatate conform art 155 alin. (1) lit. h) din Codul Fiscal
.
Pentru persoanele fizice care realizeaza venituri din alte surse, baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate reprezinta totalul veniturilor brute prevazute la art. 114, realizate in cursul anului fiscal precedent, raportat la cele 12 luni ale anului.

Pentru anul 2016, in cazul persoanelor fizice care realizeaza venituri din alte surse, contributia de asigurari sociale de sanatate se stabileste de organul fiscal competent, prin decizie de impunere anuala, pe baza informatiilor din declaratia privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit (205).

Prin urmare pentru veniturile din alte surse se va depune si declaratia 205, cu privire la impozitul retinut asociatului, pana la in ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat.

Contributia de asigurari sociale de sanatate prevazuta mai sus se stabileste in anul urmator celui in care au fost realizate veniturile, prin aplicarea cotei individuale de contributie in procent de 5,5% asupra bazei de calcul mentionate la art. 177. Baza de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate se evidentiaza lunar in decizia de impunere.

Pentru anul 2016, baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate nu poate fi mai mica decat un salariu de baza minim brut pe tara, daca venitul pentru care se calculeaza contributia este singurul realizat. Salariul de baza minim brut pe tara este salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, aferent lunilor pentru care se stabileste contributia.
Din punct de vedere contabil, cheltuileile facute in favorea asociatilor si actionarilor (participanti) se inregistreaza dupa natura cheltuielilor, astfel:

% = 401 " Furnizori"
44261 "TVA deductibila"
6588" Alte cheltuieli din exploatare" analitic distinct

si TVA
6588" Alte cheltuieli din exploatare" = 44261 "TVA deductibila"

Iar retinerea impozitului din alte surse 16%:
6588" Alte cheltuieli din exploatare" = 446 "Alte impozite si taxe" analitic distinct

In decontul de TVA suma nedeductibila nu se preia la rd. 28.

Raspuns oferit pentru www.portalcontabilitate.ro de Dana Hristu - Consultant fiscal si expert contabilsi auditor financiar

Includerea cetăţenilor şi a firmelor pe listele datornicilor

Ordinul ANAF nr. 1164/2016 prevede că noile plafoane de la care datoriile restante se vor publica pe site-ul instituției, sunt:

• 100.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil;
• 50.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu;
• 10.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere;
• 1.500 lei, în cazul debitorilor persoane fizice, altele decât cele de la punctul anterior.

Raportari cu termen 15 aprilie

Următoarele formulare au termen vineri:

Situația eliberărilor pentru consum de tutun fin tăiat, destinat rulării în țigarete/alte tutunuri de fumat în luna ... anul ... (Anexa nr. 4 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal). Se depune de antrepozitarii autorizați, destinatarii înregistrați sau importatorii autorizați pentru produse din grupa tutunului prelucrat.

Situația eliberărilor pentru consum de țigarete/țigări și țigări de foi în luna ... anul ...(Anexa nr. 3 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal). Se depune de antrepozitarii autorizați, destinatarii înregistrați sau importatorii autorizați pentru produse din grupa tutunului prelucrat.

Situația centralizatoare privind achizițiile/utilizările de produse accizabile și livrările de produse finite rezultate în luna ... anul ..., pentru luna precedentă (Anexa nr. 26 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal). Se depune de operatorii economici care dețin autorizații de utilizator final (produse energetice).

Situația centralizatoare privind achizițiile/utilizările de produse accizabile și livrările de produse finite rezultate în luna ..., pentru luna precedentă (Anexa nr. 26 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal). Se depune de operatorii economici care dețin autorizație de utilizator final (alcoolul etilic și a produse alcoolice).

Situația centralizatoare privind achizițiile și livrările de produse accizabile pentru luna precedentă (Anexa nr. 19 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal). Se depune de destinatarii înregistrați și reprezentanții fiscali pentru achizițiile și livrările de produse accizabile.

Situația privind operațiunile desfășurate în antrepozitul fiscal de producție de alcool și băuturi spirtoase pentru luna precedentă (Anexa nr. 12 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal). Se depune de antrepozitarii autorizați pentru producție produse accizabile.

Situația privind operațiunile desfășurate în antrepozitul fiscal de producție de vinuri/băuturi fermentate/produse intermediare pentru luna precedentă (Anexa nr. 13 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal). Se depune de antrepozitarii autorizați pentru producție produse accizabile.

Situația privind operațiunile desfășurate în antrepozitul fiscal de producție de bere pentru luna precedentă (Anexa nr. 14 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal). Se depune de antrepozitarii autorizați pentru producție produse accizabile.

Situația privind operațiunile desfășurate în antrepozitul fiscal de producție tutunuri prelucrate pentru luna precedentă (Anexa nr. 15 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal). Se depune de antrepozitarii autorizați pentru producție produse accizabile.

Situația privind operațiunile desfășurate în antrepozitul fiscal de producție de produse energetice pentru luna precedentă (Anexa nr. 16 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal). Se depune de antrepozitarii autorizați pentru producție produse accizabile.

Situația privind operațiunile desfășurate în antrepozitul fiscal de depozitare pentru luna precedentă (Anexa nr. 17 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal). Se depune de antrepozitarii autorizați pentru depozitare produse accizabile.

Jurnalele pentru luna precedentă privind livrările de combustibil destinat utilizării exclusiv pentru aviație (Anexa nr. 29 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal) sau navigație (Anexa nr.31 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal). Se depun de antrepozitarii autorizați pentru producție/ depozitare.

Jurnalele pentru luna precedentă privind achizițiile/livrările de combustibil destinat utilizării exclusiv pentru aviație (Anexa nr. 30 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal) sau navigație (Anexa nr.32 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal). Se depun de antrepozitarii autorizați pentru depozitare.

Situația centralizatoare privind livrările de produse accizabile în luna ... anul ..., pentru luna precedentă (Anexa nr. 21 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal). Se depune de operatorii economici care dețin autorizații de expeditor înregistrat.

Evidența achiziționării, utilizării și returnării marcajelor pentru luna precedentă(Anexa nr. 42 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal). Se depune de antrepozitarii autorizați, destinatarii înregistrați și importatorii autorizați de produse supuse marcării.

Important! Până pe 15 aprilie, trebuie depusă declarația INTRASTAT, al cărei prag valoric este de 500.000 de lei pentru introducerile intracomunitare de bunuri și de 900.000 de lei pentru expedierile intracomunitare de bunuri.

Termenul limită de transmitere a acestei declarații îl reprezintă întotdeauna data de 15 a lunii următoare celei de referință, chiar dacă într-o lună aceasta este o zi liberă, precum sâmbăta sau duminica. Totuși, declarația poate fi depusă online și în prima zi lucrătoare care urmează datei de 15 (dacă aceasta este o zi liberă), fără penalități.

Diurna 2016

cand-nu-este-impozitabila-diurna

Utilizarea autovehiculelor de catre salariati. Cand se considera avantaj de natura salariala?

Incepand cu 1 ianuarie 2016 Noul Cod fiscal a inclus in categoria veniturilor din salarii neimpozabile avantajele sub forma utilizarii in scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile in cota de 50% la determinarea impozitului pe profit ori impozitul pe veniturile din activitati independente in sistem real. Acestea sunt excluse si din baza de calcul a contributiilor sociale.

Asadar, in cazul persoanelor/entitatilor care sunt platitoare de impozit pe profit ori impozit pe venituri din activitati independente impuse in sistem real, in situatia in care cheltuielile aferente autoturismelor sunt deduse limitat in cota de 50% conform art. 25 alin. (3) lit. l), respectiv art. 68 alin. (7) lit. k) avantajele sub forma utilizarii in scop personal a vehiculelor nu sunt supuse impozitului pe veniturile din salarii nici contributiilor sociale.

In alte conditii folosirea vehiculelor de orice tip din patrimoniul afacerii, in scop personal este considerata avantaj de natura salariala. Aceste avantaje intra in baza de calcul a impozitului pe veniturile din salarii si a contributiilor sociale obligatorii.

Evaluarea folosintei cu titlu gratuit a vehiculului se face aplicandu-se un procent de 1,7% pentru fiecare luna, la valoarea de intrare a acestuia. In cazul in care vehiculul este inchiriat de la o terta persoana, avantajul este evaluat la nivelul chiriei.

La evaluarea avantajului folosirii in scop personal a vehiculului din patrimoniul angajatorului cu folosinta mixta, pus la dispozitie unui angajat, avantajul se determina proportional cu numarul de kilometri parcursi in interes personal din totalul kilometrilor.

La evaluarea avantajului folosirii in scop personal a vehiculului din patrimoniul angajatorului cu folosinta mixta, pus la dispozitie unui angajat,  nu se iau in considerare distanta dus- intors de la domiciliu sau resedinta la locul de munca/locul desfasurarii activitatii, precum si cheltuielile efectuate pentru realizarea sarcinilor de serviciu. Fac exceptie de la evaluare avantajele sub forma utilizarii in scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile in cota de 50% conform prevederilor art. 25 alin. (3) lit. l) din Codul fiscal si pentru care sunt aplicabile prevederile art. 68 alin. (7) lit. k) din Codul fiscal, acestea fiind venituri neimpozabile la nivelul persoanei fizice beneficiare.

In cazul vehiculelor cu folosinta mixta, in vederea determinarii avantajului in natura evidenta kilometrilor efectuati se tine cu ajutorul foilor de parcurs.

Exemplu de evaluare a avantajului in cazul unui autoturism cu folosinta mixta:

- Societate platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor.
- Valoare de intrare autoturism: 40.000 lei
- Intr-o luna rezulta din foaia de parcurs 400 km parcursi, din care 40 km efectuati de salariat in interes personal si 360 km efectuati in  interes de serviciu. Avantajul impozabil se va determina proportional cu kilometrii parcursi in interes personal, astfel:

40.000 lei x 1,7% =  680 lei.

Folosirea in scop personal  reprezinta 10% (40 km in  interes personal: 400 km parcursi %). Avantajul va fi: 680 x 10% = 68 lei

sursa:http://infotva.manager.ro/

de Irina Dumitrescu la 12 Apr. 2016

Reprezentantul fiscal – info util 2016

Persoana impozabilă stabilită în Uniunea Europeană, dar nu în România, care are obligaţia să se înregistreze în scopuri de TVA în România, poate, în condiţiile stabilite prin normele metodologice, să îşi îndeplinească această obligaţie prin desemnarea unui reprezentant fiscal .

Persoana impozabilă nestabilită în Uniunea Europeană care are obligaţia să se înregistreze în scopuri de TVA în România este obligată, în condiţiile stabilite prin normele metodologice, să se înregistreze prin desemnarea unui reprezentant fiscal.

Procedura de desemnare a unui reprezentant fiscal

Persoana impozabilă nestabilită care se înregistrează în România prin reprezentant fiscal, desemnează reprezentantul fiscal printr-o cerere depusă la organul fiscal competent la care reprezentantul propus este înregistrat în scopuri de TVA. Înregistrarea în scopuri de TVA prin reprezentant fiscal poate fi solicitată de o persoană impozabilă nestabilită în România dacă este obligată să se înregistreze în România în scopuri de TVA sau poate opta să se înregistreze.

Cererea trebuie însoţită de:

– declaraţia de începere a activităţii, care cuprinde: data şi natura activităţii pe care o va desfăşura în România
-copie de pe actul de constituire în străinătate a persoanei impozabile nestabilite în România;
-acceptul scris al persoanei propuse ca reprezentant fiscal, prin care aceasta se angajează să îndeplinească obligaţiile ce îi revin conform legii şi în care aceasta trebuie să precizeze natura operaţiunilor;
-contractul încheiat între persoana nestabilită în România şi reprezentantul fiscal propus, din care să rezulte întinderea mandatului acordat reprezentantului.

Nu se admite decât un singur reprezentant fiscal pentru ansamblul operaţiunilor desfăşurate în România de persoana impozabilă nestabilită în România.

Organul fiscal competent verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute si în termen de cel mult 30 de zile de la data primirii cererii, comunică decizia luată atât persoanei impozabile nestabilite în România, cât şi persoanei propuse ca reprezentant fiscal; concomitent cu transmiterea deciziei de aprobare se indică şi codul de înregistrare în scopuri de TVA atribuit .

Reprezentantul fiscal, după ce a fost acceptat de organul fiscal competent, este angajat, din punctul de vedere al drepturilor şi obligaţiilor privind taxa pe valoarea adăugată, pentru toate operaţiunile pentru care a fost mandatat, efectuate în România de persoana impozabilă nestabilită în România, atât timp cât durează mandatul său.

În situaţia în care mandatul reprezentantului fiscal încetează, dar continuă activitatea economică a persoanei impozabile nestabilite în România pentru care aceasta trebuie să fie înregistrată în scopuri de TVA, aceasta este obligată fie să prelungească mandatul reprezentantului fiscal, fie să mandateze alt reprezentant fiscal, fie să se înregistreze direct fără reprezentant fiscal în situaţia în care este o persoană impozabilă stabilită în Uniunea Europeană.

Reprezentantul fiscal trebuie să anunţe în scris organul fiscal competent cu privire la faptul că mandatul său a încetat şi să precizeze ultimul decont de taxă pe valoarea adăugată pe care îl depune în această calitate.

O persoană impozabilă nestabilită în România care şi-a desemnat reprezentant fiscal şi ulterior devine stabilită printr-un sediu fix în România, trebuie să renunţe la reprezentantul fiscal în România.

Dacă ulterior desemnării unui reprezentant fiscal persoana impozabilă nestabilită în România va avea unul sau mai multe sedii fixe pe teritoriul României, codul de înregistrare în scopuri de TVA atribuit reprezentantului fiscal este preluat de persoana impozabilă care devine înregistrată în scopuri de TVA, ca persoană stabilită în România.

Dacă o persoană impozabilă nestabilită în România, dar stabilită în alt stat membru, este înregistrată în scopuri de TVA în România printr-un reprezentant fiscal şi renunţă la reprezentantul fiscal în vederea înregistrării directe în scopuri de TVA în România, codul de înregistrare în scopuri de TVA atribuit reprezentantului fiscal este preluat de persoana impozabilă care devine înregistrată în scopuri de TVA.

Operaţiunile efectuate de reprezentantul fiscal în numele persoanei impozabile nestabilite în România nu se evidenţiază în contabilitatea proprie a persoanei desemnate ca reprezentant fiscal.

Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei aferente achiziţiilor efectuate în numele persoanei impozabile nestabilite în România, reprezentantul fiscal trebuie să deţină documentele prevăzute de lege.

Temei legal :
– LEGEA nr. 227/2015 privind Codul fiscal
– HOTĂRÂRE nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Sursa (cu multumiri) – finanteneamt.ro