Art 142 lit. e) CF prevede ca nu este impozitata ca avantaj in natura contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecție și de lucru, a alimentației de protecție, a medicamentelor și materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi privind sănătatea și securitatea în muncă, precum și a uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislației în vigoare.
Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă defineste echipamentul individual de protecţie ca fiind orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit de un lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv.
In schimb, echipamentul individual de lucru nu este definit in legea 319/2006.
Cateva versiuni mai vechi ale legii prevedeau ca si definitie pentru echipamentul de lucru ca reprezinta mijloacele pe care persoanele juridice si fizice le acorda unui salariat in vederea utilizarii lor in timpul procesului de munca pentru a le proteja imbracamintea si incaltamintea. Echipamentul individual de lucru nu îndeplineşte funcţii de protecţie împotriva accidentelor şi bolilor profesionale.Din acest motiv a fost probabil si eliminat ca termen din legea SSM.
De exemplu –halatele utilizate de diverse profesii.
O alta reglementare care sa defineasca echipamentul de lucru nu am regasit in legislatia romaneasca.
Asadar, se poate considera echipament de lucru un costum achizitionat pentru un angajat al unei banci care este obligat sa poate o astfel de imbracaminte la birou ? Sau hainele sport cu care vine la munca un instructor de fitness ?
Consideram ca aceasta abordare ar fi fortata fiindca in acest mod s-ar putea gasi justificari pentru a deconta intreaga imbracaminte , pentru diversele categorii de angajati si in diverse situatii. Apoi s-ar deschide calea catre alte intrebari : cate costume se pot deconta pe an ? in ce valoare ?
O alternativa posibila pentru a minimiza impactul fiscal al unei astfel de decizii este incadrarea ca si cheltuiala sociala. Sunt deductibile limitat cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Codului muncii. Acestea pot include conform ultimului punct (pct.4.) „ alte cheltuieli cu caracter social efectuate în baza contractului colectiv de muncă sau a unui regulament intern”.
Asadar, consideram ca se poate prevedea in contractul colectiv sau in regulamentul intern obligatia de a purta o anumita tinuta la birou precum si angajamentul entitatii de a suporta aceste cheltuieli.
Astfel, in contextul incadrarii in acei 5%, cheltuiala este deductibila.
In cazul in care nu se prevede in contractul colectiv sau regulamentul intern acest lucru, se considera avantaj in natura si se supune impozitului si contributiilor sociale obligatorii.
http://www.contzilla.ro/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu