Documente justificative firmă 2018: Ce trebuie să cuprindă acestea?

sursa: avocatnet.ro

    

Companiile înregistrate în România sunt obligate, conform legii, să înregistreze operațiunile economico-financiare, în momentul efectuării lor, în documente justificative care vor sta, ulterior, la baza înregistrărilor în contabilitate și a întocmirii situațiilor financiare lunare, semestriale sau anuale. Pentru a putea dobândi calitatea de document justificativ, actele ce stau la baza înregistrărilor în contabilitate trebuie să furnizeze anumite informații reglementate expres într-un act normativ intrat în vigoare în 2016. Mai mult, cât timp normele legale în vigoare sunt respectate, documentele financiar-contabile pot fi prezentate ca documente pe suport hârtie sau în format electronic.  

Obligativitatea entităților înregistrate pe teritoriul României de a consemna operaţiunile economico-financiare, în momentul efectuării lor, în documente justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate se regăseşte în cuprinsul Ordinului Ministerului Finanţelor Publice (MFP) nr. 2.634/2015, act normativ ce a intrat în vigoare la începutul anului 2016.
Prin urmare, o astfel de obligaţie revine persoanelor prevăzute la alineatele 1-4 ale articolului 1 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, după cum urmează:

• societăţilor comerciale, societăţilor/companiilor naţionale, regiilor autonome, institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţilor cooperatiste şi celorlalte persoane juridice;
• instituţiilor publice, asociaţiilor şi celorlalte persoane juridice cu şi fără scop patrimonial;
• subunităţilor fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, care aparţin persoanelor menţionate anterior, cu sediul în România, precum şi subunităţilor fără personalitate juridică din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul în străinătate;
• organismelor de plasament colectiv care nu sunt constituite prin act constitutiv, astfel cum sunt prevăzute în legislaţia pieţei de capital, fondurilor de pensii facultative, fondurilor de pensii administrate privat şi altor entităţi organizate pe baza Codului civil.

Documentele justificative trebuie să cuprindă mai multe elemente, conform articolului nr. 2 din Ordinul MFP nr. 2.634/2015, iar cele mai importante sunt:

• denumirea documentului;
• denumirea/numele şi prenumele şi, după caz, sediul persoanei juridice/adresa persoanei fizice care întocmeşte documentul;
• numărul documentului şi data întocmirii acestuia;
• menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economico-financiare (când este cazul);
• conţinutul operaţiunii economico-financiare şi, atunci când este necesar, temeiul legal al efectuării acesteia;
• datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico-financiare efectuate, după caz;
• numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii economico-financiare.

Mai mult, în cuprinsul oricărui document emis de către o entitate trebuie să se menționeze și elementele prevăzute de legislația în domeniu, respectiv forma juridică, codul de identificare fiscală și capitalul social, după caz.

Registrele de contabilitate obligatorii

Potrivit prevederilor legii contabilității, registrele de contabilitate obligatorii  pentru persoanele care conduc evidența contabilă pe baza regulilor contabilității în partidă dublă sunt:

• registrul-jurnal (cod 14-1-1);
• registrul-inventar (cod 14-1-2);
• cartea mare (cod 14-1-3).

Registrele de contabilitate se utilizează în strictă concordanță cu destinația acestora și se prezintă în mod ordonat și completate astfel încât să permită în orice moment identificarea și controlul operațiunilor contabile efectuate.
Registrele de contabilitate obligatorii pentru persoanele care conduc evidența contabilă pe baza regulilor contabilității în partidă simplă
Persoanele fizice care desfășoară activități producătoare de venit, definite de Codul fiscal, ale căror venituri sunt determinate în sistem real și care conduc evidența contabilă pe baza regulilor contabilității în partidă simplă întocmesc:

• registrul jurnal de încasări și plăți (cod 14-1-1/b);
• registrul-inventar (cod 14-1-2/b).

Forma și conținutul acestor documente sunt reglementate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 170/2015 pentru aprobarea reglementărilor contabile privind contabilitatea în partidă simplă.

Documentele întocmite în format electronic sunt valabile

Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat, precum și a celor care le-au înregistrat în contabilitate.
Documentele financiar-contabile pot fi prezentate ca documente pe suport hârtie sau în format electronic, cu condiția întocmirii acestora cu respectarea normelor legale în vigoare.
Prin document în format electronic se înțelege documentul care conține informațiile prevăzute de prezentele norme și care a fost emis și primit în format electronic.
Înscrierea datelor în documente se face cu cerneală, cu pix cu pastă sau prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor, după caz.
În documentele financiar-contabile nu sunt admise ștersături, modificări sau alte asemenea procedee, și nici lăsarea de spații libere între operațiunile înscrise în acestea sau file lipsă.
Corectarea informațiilor greșite se face în toate exemplarele documentului și se confirmă prin semnătura persoanei care a întocmit/corectat documentul, menționându-se și data efectuării corecturii.
În cazul documentelor financiar-contabile la care nu se admit corecturi, cum sunt cele pe baza cărora se primește, se eliberează sau se justifică numerarul, ori al altor documente pentru care normele de utilizare prevăd asemenea restricții, documentul întocmit greșit se anulează și se păstrează sau rămâne în carnetul respectiv.
La corectarea documentului justificativ în care se consemnează operații de predare-primire a valorilor materiale și a mijloacelor fixe este necesară confirmarea, prin semnătură, atât a predătorului, cât și a primitorului.

Reconstituirea documentelor financiar-contabile pierdute sau distruse

Pentru a putea fi înregistrate în contabilitate, operațiunile economico-financiare trebuie să fie justificate cu documente originale, întocmite sau reconstituite potrivit prezentelor norme.
Pentru situații în care, prin reglementări speciale, se prevede că documentul original trebuie să fie păstrat la altă entitate, la înregistrarea în contabilitate se utilizează copia documentului respectiv.
Orice persoană care constată pierderea, sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile are obligația să aducă la cunoștință, în scris, în termen de 24 de ore de la constatare, conducătorului entității (administratorului entității, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligația gestionării entității respective) situația constatată.
În termen de cel mult trei zile lucrătoare de la primirea sesizării, conducătorul entității dispune încheierea unui proces-verbal care să cuprindă:

• datele de identificare a documentelor dispărute;
• numele și prenumele persoanei responsabile cu păstrarea documentelor;
• data și împrejurările în care s-a constatat lipsa documentelor respective.

Procesul-verbal se semnează de către:

• conducătorul entității;
• conducătorul compartimentului financiar-contabil al entității sau persoana împuternicită să îndeplinească această funcție;
• persoana responsabilă cu păstrarea documentelor;
• șeful ierarhic al persoanei responsabile cu păstrarea documentelor, după caz.

Când dispariția documentelor se datorează însuși conducătorului entității, măsurile prevăzute de prezentele norme se iau de către ceilalți membri ai consiliului de administrație, după caz.
Reconstituirea documentelor se face pe baza unui „dosar de reconstituire”.
Dosarul de reconstituire trebuie să conțină elementele care au legătură cu constatarea și reconstituirea documentelor dispărute, și anume:

• sesizarea scrisă a persoanei care a constatat dispariția documentelor;
• procesul-verbal de constatare a pierderii, sustragerii sau distrugerii;
• dovada sesizării organelor de urmărire penală sau dovada sancționării disciplinare a persoanei vinovate, după caz;
• dispoziția scrisă a conducătorului entității pentru reconstituirea documentelor;
• o copie a documentelor reconstituite.

Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu și vizibil mențiunea „DUPLICAT”, cu specificarea numărului și a datei dispoziției pe baza căreia s-a făcut reconstituirea.

Păstrarea și arhivarea documentelor financiar-contabile

Entitățile au obligația păstrării în arhiva lor a registrelor de contabilitate, a celorlalte documente contabile, precum și a documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate a operațiunilor economico-financiare.
Păstrarea documentelor justificative, a registrelor de contabilitate și a celorlalte documente financiar-contabile se face, după caz, la domiciliul fiscal, la sediul social sau la sediile secundare, pe hârtie sau pe suport electronic.
Ordinul MFP nr. 2.634/2015 stipulează că anumite documente financiar-contabile trebuie păstrate timp de cinci ani, cu începere de la data încheierii exercițiului financiar în cursul căruia au fost întocmite. Pe lista care enumeră acest tip de acte, care se regăsește în anexa a patra a actului menţionat, se află peste 20 de exemple, după cum urmează:

• notă de recepție și constatare de diferențe;
• bon de predare, transfer, restituire;
• bon de consum;
• bon de consum (colectiv);
• lista zilnică de alimente;
• dispoziție de livrare;
• fișă de magazie;
• listă de inventariere;
• listă de inventariere (pentru gestiuni global-valorice);
• chitanță;
• chitanță pentru operațiuni în valută;
• dispoziție de plată/încasare către casierie;
• borderou de achiziție;
• borderou de achiziție (de la producători individuali);
• decont pentru operațiuni în participație;
• ordin de deplasare (delegație);
• ordin de deplasare (delegație) în străinătate (transporturi internaționale);
• decont de cheltuieli (pentru deplasări externe);
• decont de cheltuieli valutare (transporturi internaționale);
• notă de debitare/creditare;
• fișă de cont pentru operațiuni diverse;
• fișă de cont pentru operațiuni diverse (în valută și lei);
• decizie de imputare;
• angajament de plată.

În ceea ce priveşte registrele și celelalte documente financiar-contabile, acestea se arhivează pe o perioadă de zece ani, cu începere de la data încheierii exercițiului financiar în cursul căruia au fost întocmite.
Excepție de la această regulă fac statele de salarii, al căror termen de păstrare este de 50 de ani.
De asemenea, documentele financiar-contabile care atestă proveniența unor bunuri cu durată de viață mai mare de cinci ani trebuie să fie păstrate pe perioada corespunzătoare duratei de viață utilă a acestora.
Nu în ultimul rând, în caz de încetare a activității unei societăți, documentele financiar-contabile se păstrează în conformitate cu prevederile Legii societăților nr. 31/1990 sau se pot preda la arhivele statului.

Formele de înregistrare în contabilitate

Formele de înregistrare în contabilitate reprezintă sistemul de registre, formulare și documente contabile corelate între ele, care servesc la înregistrarea cronologică și sistematică în contabilitate a operațiunilor economico-financiare efectuate pe parcursul exercițiului financiar.
Principalele forme de înregistrare în contabilitate a operațiunilor economico-financiare în cazul unităților care conduc contabilitatea în partidă dublă sunt: „pe jurnale”, „maestru-șah” și forma combinată „maestru-șah cu jurnale”.
În cadrul formei de înregistrare în contabilitate „pe jurnale”, principalele registre și formulare care se utilizează sunt:

• registrul-jurnal (cod 14-1-1);
• registrul-inventar (cod 14-1-2);
• cartea mare (cod 14-1-3);
• jurnale auxiliare;
• balanța de verificare.

În cadrul formei de înregistrare „maestru-șah”, principalele registre și formulare care se utilizează sunt:

• registrul-jurnal (cod 14-1-1);
• registrul-inventar (cod 14-1-2);
• cartea mare (șah — cod 14-1-3/a);
• balanța de verificare.

În cazul utilizării formei de înregistrare combinată „maestru-șah cu jurnale”, pe lângă formularele menționate la forma de înregistrare „maestru-șah”, se utilizează jurnalele auxiliare specifice formei de înregistrare „pe jurnale”.

Reguli necesare pentru externalizarea serviciilor de contabilitate

În cazul în care prelucrarea documentelor financiar/contabile se face de către terți (persoane fizice sau juridice), în relațiile dintre terți și entitățile beneficiare este necesar ca, pentru efectuarea corespunzătoare a înregistrărilor în contabilitate, să se respecte următoarele reguli:

• documentele justificative să fie întocmite corect și la timp de către entitățile beneficiare, acestea răspunzând de realitatea datelor înscrise în documentele respective;
• documentele contabile, întocmite de terți pe baza documentelor justificative, trebuie predate entităților beneficiare, împreună cu documentele justificative, la termenele stabilite prin contractele sau convențiile civile încheiate, terții răspunzând de corectitudinea prelucrării datelor.

Info Fiscal 4/2018 – Anulare obligaţii fiscale şi administrare mijlocii la judeţe

1.        Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3132 din 29 noiembrie 2017 pentru modificarea Ordinului ministrului finanţelor publice şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1155/868/2016 privind aplicarea cotei reduse de TVA de 9% pentru livrarea de îngrăşăminte şi de pesticide utilizate în agricultură, seminţe şi alte produse agricole destinate însămânţării sau plantării, precum şi pentru prestările de servicii de tipul celor specifice utilizate în sectorul agricol (Monitorul Oficial nr. 49 din 18 ianuarie 2018).
2.        Legea nr. 29 din 15 ianuarie 2018 privind anularea unor obligaţii fiscale (Monitorul Oficial nr. 52 din 18 ianuarie 2018).
3.        Legea nr. 30 din 15 ianuarie 2018 pentru completarea art. 30 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală (Monitorul Oficial nr. 49 din 18 ianuarie 2018).

            Precizări suplimentare:
1.        OMFP 3132/2017 – Modifcare produse şi servicii agricole cu cota de TVA de 9%
-        A fost extinsă categoria produselor şi serviciilor care se impozitează cu cota redusă de TVA de 9%.
-        La pesticide au fost introduse codurile NC: 3808 59, 3808 61, 3808 62, 3808 69
-        La seminţe au fost introduse codurile NC: 1207 70 00.
-        La prestările de servicii au fost introduse şi: defrişarea plantaţiilor viticole şi pomicole, instalarea sistemelor de irigare sau de protecţie antigrindină ş.a.
2.        LEGEA 29/2018 – Anulare obligaţii fiscale
-        Legea se referă la tranzacţiile de vânzare de imobile efectuate de persoanele fizice până la data de 1 iunie 2017 şi pentru care s-a plătit impozit pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal al persoanelor fizice. În situaţia în care aceste tranzacţii au fost ulterior reîncadrate fiscal de inspecţia fiscală (fiind considerate venituri din activităţi independente) se vor anula din oficiu toate diferenţele de obligaţii fiscale suplimentare stabilite de organele fiscale (inspecţie) cu această ocazie.Totodată, în viitor, organele fiscale, pentru tranzacţiile de mai sus, nu vor avea dreptul de a le reîncadra din punct de vedere fiscal.
-        Legea se mai referă şi la persoanele fizice, persoanele fizice autorizate (PFA), întreprinderile individuale (II) şi întreprinderile familiale (IF) care au realizat venituri din activităţi agricole până la data de 31 decembrie 2016. În situaţia în care pentru acestea au fost stabilite de organele fiscale (inspecţie) diferenţe de TVA datorită depăşirii plafonului de scutire de 220.000 lei acestea se vor anula. În mod corespunzător situaţiei de mai sus, nici în viitor organele fiscale nu vor avea dreptul de a stabili diferenţe privind TVA pentru persoanele fizice respective.
-        Persoanele care au efectuat plata obligaţiilor fiscale pentru care legea prevede anularea au dreptul la restituirea sumelor achitate.
-        Procedura de aplicare a legii se aprobă prin ordin al preşedintelui ANAF.
         3.  LEGEA 30/2018 – Administrare fiscală mijlocii la nivel de judeţ
-        Conform legii, administrarea obligaţiilor fiscale datorate de contribuabilii mijlocii se va realiza de organul fiscal de la nivel judeţean sau al municipiului Bucureşti, după caz, începând cu data de 1 aprilie 2018.

Norme de aplicare a OUG nr. 158/2005 – concediile si indemnizatiile sociale de sanatate

Incepand cu data de 12.01.2018 au intrat in vigoare normele de aplicare a Ordonantei de Urgenta nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate. Iata mai jos care sunt principalele aspecte importante:
Persoane care sunt asigurate in sistemul de asigurari sociale de sanatate pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate:

• PF, pe perioada în care au domiciliul sau reședința pe teritoriul României, care realizează venituri din desfășurarea unei activități în baza unui CIM, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special, precum și alte venituri asimilate salariilor de la PF și PJ care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora;
• PF care realizează în România veniturile prevăzute mai sus, de la angajatori din statele membre ale UE, Spațiului Economic European și Confederația Elvețiană;
• PF care realizează în România veniturile prevăzute mai sus, de la angajatori din state care nu intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte;
• PF care beneficiază de indemnizație de șomaj;
• PF care nu se încadrează în categoriile de persoane la punctele de mai sus și care se pot asigura pe baza contractului de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate prevăzut la art. 1 alin. (2) din OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006.

Stagiul minim de asigurare pentru cocnediul medical este de 6 luni realizate in ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acorda concediul medical.
Daca nu au fost realizate venituri in ultimele 6 luni anterioare lunii pentru care se acorda concediul medical, stagiul de asigurare se consideră realizat dacă prin însumarea perioadelor din ultimele 12 luni anterioare producerii riscului rezultă un număr de zile de stagiu de asigurare cel puțin egal cu numărul total de zile lucrătoare din ultimele 6 luni anterioare producerii riscului.
Concediile medicale si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate la care au dreptul asiguratii:

• concedii medicale și indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii;
• concedii medicale și indemnizații pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă, exclusiv pentru situațiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale;
• concedii medicale și indemnizații pentru maternitate;
• concedii medicale și indemnizații pentru îngrijirea copilului bolnav;
• concedii medicale și indemnizații de risc maternal.

Atentie ! Asiguratii vor beneficia de concediu medical doar in baza certificatului medical (certificat roz) eliberat de medic daca indeplinesc stagiul minim de asigurare si prezinta adeverinta de la platitor de indemnizatii din care sa reiasa numarul de zile de concediu de incapacitate temporara de munca avute in ultimele 12/24 de luni.
Certificatele de concediu medical se completeaza si se elibereaza la data la care se acorda consultatia medicala, stabilindu-se numarul necesar de zile de concediu medical.
Pe ce perioada maxima se pot acorda concediile medicale?

Concediile medicale pentru incapacitate temporara de munca se acorda pe o durata de cel mult 183 de zile in interval de un an, socotite de la prima zi de imbolnavire.

Incepand cu a 91-a zi, concediul medical se poate prelungi pana la 183 de zile, cu avizul medicului expert al asigurarilor sociale, dupa caz.

Baza legala: Norme de aplica a OUG nr. 158/2005
Autor articol: Diana Lodoaba, economist, profil Linkedin -click aici-

Info Fiscal 3/2018 – Modificare declaraţii 101 şi 120

Vă aducem la cunoştinţă apariţia următoarelor acte normative:

1.        Ordinul preşedintelui ANAF nr. 4160 din 28 decembrie 2017 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.386/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor 101 "Declaraţie privind impozitul pe profit" şi 120 "Decont privind accizele" (Monitorul Oficial nr. 14 din 8 ianuarie 2018).

 Prin ordin se modifică formatul declaraţiilor 101 "Declaraţie privind impozitul pe profit" şi 120 "Decont privind accizele", precum şi, în mod corespunzător, instrucţiunile de completare ale acestora.
-        Schimbările au fost generate de modificările aduse Codului fiscal prin O.U.G. nr. 3/2017, precum şi de O.G. nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA.
-        Astfel a fost necesară completarea formularului 101 "Declaraţie privind impozitul pe profit" cu indicatori privind impozitul pe profit scutit pentru activităţi de cercetare-dezvoltare, potrivit art. 22^1 din Legea nr.227/2015 şi reducerea de 5% a impozitului pe profit în cazul persoanelor impozabile care optează pentru plata defalcată a TVA.
-        Totodată, au fost completate formularele 101 "Declaraţie privind impozitul pe profit" şi 120 "Decont privind accizele", cu rubricile necesare îndeplinirii de către succesorii persoanelor/entităţilor care şi-au încetat existenţa a obligaţiilor fiscale aferente perioadei în care persoana/entitatea a avut calitatea de subiect de drept fiscal.
-        Noul model al formularelor se foloseşte începând cu declararea obligaţiilor anuale aferente anului fiscal 2017.

Info Fiscal 2/2018 – Registrul de evidenţă fiscală pentru PF

Vă aducem la cunoştinţă apariţia următoarelor acte normative:

1.        Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3254 din 19 decembrie 2017 privind Registrul de evidenţă fiscală pentru persoanele fizice, contribuabili potrivit titlului IV din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (Monitorul Oficial nr. 10 din 5 ianuarie 2018).

Registrul de evidenţă fiscală trebuie ţinut şi completat de persoanele fizice care obţin venituri din activităţi independente.
-        Persoanele fizice pentru care venitul net anual se stabileşte în sistem real, în baza datelor din contabilitate, au obligaţia să completeze Registrul de evidenţă fiscală integral, în conformitate cu prevederile ordinului.
-        Persoanele fizice pentru care venitul net anual se stabileşte pe baza normelor de venit au obligaţia să completeze în Registrul de evidenţă fiscală numai partea referitoare la venituri.
-        Contribuabilii care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală pot completa în Registrul de evidenţă fiscală numai partea referitoare la venituri sau îşi pot îndeplini obligaţiile declarative direct pe baza documentelor emise de plătitorul de venit. Contribuabilii care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală şi au optat pentru stabilirea impozitului ca impozit final, potrivit prevederilor art. 73 din Codul fiscal, nu au obligaţia de completare a Registrului de evidenţă fiscală.
-        Registrul de evidenţă fiscală are ca scop înscrierea informaţiilor care stau la baza determinării venitului net anual/pierderii nete anuale cuprins/cuprinse în Declaraţia privind venitul realizat din România.
-        Înregistrarea venitului brut anual în Registru se efectuează în funcţie de natura activităţii, pe fiecare sursă din cadrul fiecărei categorii de venit.
-        Cheltuielile deductibile anual se evidenţiază în Registru, după caz, în funcţie de natura acestora, pe fiecare sursă din fiecare categorie de venit, astfel încât să corespundă cu cele înscrise în Declaraţia privind venitul realizat din România.
-        Contribuabilii pot ţine Registrul de evidenţă fiscală în formă scrisă sau electronică, cu respectarea modelului şi conţinutului prevăzute în anexa nr. 1 la ordin.
-        Registrul de evidenţă fiscală se întocmeşte într-un singur exemplar de către contribuabili, fără a se lăsa rânduri libere, completându-se câte o filă din modelul prevăzut în anexa nr. 1, după caz, pentru fiecare sursă din cadrul fiecărei categorii de venit.
-        Registrul de evidenţă fiscală se păstrează la domiciliul fiscal al contribuabilului/sediul asocierii, fie în formă scrisă, fie în format electronic.

TVA SPLIT - Cum se fac platile incepand cu 01 ianuarie 2018?

Ce impozit pe venit vor plati microintreprinderile din 2018? Iata modificarile!

Avand in vedere ca s-a majorat plafonul pana la care persoanele juridice din tara sunt obligate la plata impozitului pe veniturile microintreprinderilor, vor avea loc unele modificari incepand cu 1 ianuarie 2018. Luati in considerare ca acesta a crescut de 500.000 € la 1.000.000 €.
Acest regim de impozitare pe veniturile microintreprinderilor va fi aplicat de la 1 ianuarie 2018 si de catre companiile care desfasoara activitati in urmatoarele domenii, daca veniturile realizate la finele anului 2017 sunt mai mici de 1.000.000 €, respectiv:

- in domeniul bancar;
- in domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital, cu exceptia persoanelor juridice care desfasoara activitati de intermediere in aceste domenii;
- desfasoara activitati in domeniul jocurilor de noroc;
- desfasoara activitati de explorare, dezvoltare, exploatare a zacamintelor petroliere si gazelor naturale.
Sub sfera aplicarii regimului microintreprinderilor nu vor putea intra urmatoarele persoane juridice romane:

- Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar, constituit potrivit legii;
- Fondul de compensare a investitorilor, infiintat potrivit legii;
- Fondul de garantare a pensiilor private, infiintat potrivit legii;
 Fondul de garantare a asiguratilor, constituit potrivit legii;
- entitatea transparenta fiscal cu personalitate juridica.

Mentionam ca din 2018 a fost eliminata posibilitatea microintreprinderilor de a opta pentru plata impozitului pe profit in situatia in care au subscris un capital social de cel putin 45.000 lei.
Totodata a fost eliminata conditia privind realizarea de venituri,altele decat cele din consultanta si management, in proportie de cel putin 80% din veniturile totale. Astfel,obtinerea de venituri din consultanta si management, in orice proportie, nu mai constituie un obstacol pentru plata impozitului pe venitul microintreprinderilor.
Modificarile aduse Titlului III - Impozitul pe veniturile microintreprinderilor prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.79/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal sunt aplicabile incepand cu 1 ianuarie 2018.

Sursa: AJFP Olt