Achizitia de servicii electronice, plata cu bitcoin si raportarea prin decontul special de TVA

"O persoana juridica neinregistrata in scopuri de TVA, dar inregistrata special pentru operatiuni intracomunitare, achizitioneaza servicii pe cale electronica de la persoane juridice din UE si din afara UE. Societatea a intocmit declaratia 301 pentru achizitiile intracomunitare folosind codul special de TVA.

Pentru achizitiile de servicii extracomunitare intocmeste o alta declararatie 301 folosind codul de inregistrare fiscala?
Serviciile respective au fost achitate cu bitcoin folosind o platforma online. Ce document pot folosi drept dovada a platii si ce alte implicatii are folosirea drept metoda de plata pentru aceasta moneda virtuala?"

Serviciile primite pe cale electronica se supun prevederilor regulii generale de taxare reglementate prin art. 278 alin. (2) din Codul fiscal. Conform acestei reguli, locul prestarii se considera a fi locul unde este stabilit beneficiarul. Din acest motiv, in situatia prezentata, serviciile sunt impozabile in Romania, caz in care, societatea pe care o reprezentati trebuie sa achite, efectiv, TVA, pentru serviciile primite. Suma TVA datorata se calculeaza prin aplicarea cotei standard TVA 19% la o baza de impozitare determinata in lei, prin utilizarea cursului valutar in vigoare la data emiterii facturii de catre fiecare prestator, considerata drept data exigibilitatii TVA.

In lipsa unei facturi emise de catre prestatorul intracomunitar, se recomanda sa intocmiti autofactura.

In situatia prezentata prin intrebarea formulata, atat valoarea serviciilor primite de la prestatori stabiliti pe teritoriul unor  state terte, cat si valoarea serviciilor primite de la prestatori stabiliti pe teritoriul comunitar, se raporteaza printr-un singur decont special de TVA, formularul cod 301, reglementat prin O.P.A.N.A.F. nr. 592   din 3 februarie 2016 pentru aprobarea modelului si continutului formularului (301) "Decont special de taxa pe valoarea adaugata".
Valoarea  totala a  serviciilor, rezultate din insumarea acestora intr-o luna calendaristica,  se raporteaza la  sectiunea 4 "Operatiuni prevazute la art. 307 alin. (2), (3), (5) si (6) din Codul fiscal" care se completeaza conform instructiunilor din O.P.A.N.A.F. nr. 592/2016:  

 – persoanele impozabile obligate la plata taxei conform art. 307 alin. (2) din Codul fiscal, care nu sunt inregistrate si nu trebuie sa se inregistreze conform art. 316 din Codul fiscal, indiferent daca sunt sau nu sunt inregistrate conform art. 317 din Codul fiscal, si persoanele juridice neimpozabile care sunt inregistrate conform art. 317 din Codul fiscal, care sunt beneficiare ale serviciilor care au locul prestarii in Romania conform art. 278 alin. (2) din Codul fiscal si care sunt furnizate de catre persoane impozabile care nu sunt stabilite pe teritoriul Romaniei sau nu sunt considerate a fi stabilite pentru respectivele prestari de servicii pe teritoriul Romaniei conform prevederilor art. 266 alin. (2) din Codul fiscal, chiar daca sunt inregistrate in Romania conform art. 316 alin. (4) sau (6) din Codul fiscal; "
       
Din valoarea totala raportata la sectiunea 4, la sectiunea 4.1 "Achizitii de servicii intracomunitare, pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA conform art. 307 alin. (2) din Codul fiscal
"se preia pentru raportare  doar valoarea achizitiilor serviciilor intracomunitare. Suma raportata la aceasta sectiune trebuie sa corespunda cu valoarea serviciilor raportate prin declaratia recapitulativa cod 390 VIES, cu simbolul S, in cadrul aceleasi perioade fiscale, respectand precizarea expresa din O.P.A.N.A.F. nr. 592/2016  "Pentru a evita orice neconcordanta intre livrarile intracomunitare de bunuri, scutite de TVA in statul membru de origine, si achizitiile intracomunitare, evidentiate in decontul special de TVA si in declaratia recapitulativa pentru achizitii intracomunitare, in statul membru de destinatie, momentul exigibilitatii taxei intervine la data emiterii facturii prevazute in legislatia altui stat membru la articolul care transpune prevederile art. 222 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata sau, dupa caz, la data emiterii autofacturii prevazute la art. 319 alin. (9) din Codul fiscal
ori in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator, daca nu a fost emisa nicio factura/autofactura pana la data respectiva."

Referitor la modalitatea de plata, in opinia mea, in eventualitatea unui control incrucisat de catre organul de inspectie fiscala pot exista anumite riscuri in dovedirea realitatii  serviciilor primite deoarece plata prin  bitcoin nu este un sistem de plata  recunoscut, oficial  in Romania.  Din informatiile preluate din diverse studii de piata,  bitcoin,  moneda virtuala, nu este sustinuta de nicio banca centrala sau Guvern si nici de active fizice, iar valoarea sa depinde de increderea oamenilor in aceasta moneda. Totusi, bitcoin poate fi schimbata online cu devize oficiale (euro, dolar, yen sau altele) sau utilizata pentru cumparaturi, chiar daca nu constituie inca o forma acceptata de plata de catre marii retaileri.

Astfel, in cazul utilizarii sistemului de plata prin bitcoin, exista doar riscul ca operatiunea facturata/platita  sa nu fie considerata reala. 


Raspuns oferit pentru www.portalcontabilitate.ro de Georgeta Serban Matei - Consultant fiscal si expert contabil

Esalonarea la plata a obligatiilor fiscale – info util ANAF 2017

ANAF informeaza ca, pentru obligatiile fiscale restante, pot beneficia de facilitatile la plata acestora prevazute de Codul de procedura fiscala aprobat prin Legea nr. 207/2015.

Procedura de acordare a esalonarii la plata, documentele justificative necesare, precum si Procedura de aplicare a acordarii esalonarii la plata de catre organele fiscale subordonate ANAF sunt aprobate prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 90/2016.
In continuare prezentam, la modul general, avantajele accesarii unei esalonari la plata, conditiile si situatiile specifice de acordare a esalonarii.

1. Avantajele derularii unei esalonari la plata

a) neinceperea sau suspendarea executarii silite pentru:
– obligatiile esalonate
– obligatiile care constituie conditie de mentinere a valabilitatii esalonarii, respectiv obligatii cu termene de plata ulterioare datei comunicarii deciziei de esalonare, diferentele rezultate din declaratii rectificative, obligatii restante nestinse la data comunicarii deciziei de esalonare si necuprinse în esalonare, obligatii pentru care a incetat suspendarea executarii dupa comunicarea deciziei de esalonare etc.
In cazul popririi bancare, suspendarea executarii silite are ca efect:
– mentinerea indisponibilizarii asupra sumelor existente in cont la data comunicarii adresei de suspendare, contribuabilul putand efectua plati din acestea numai pentru plata obligatiilor de care depinde mentinerea esalonarii;
– incetarea indisponibilizarii in privinta incasarilor viitoare.
In cazul tertilor popriti, suspendarea executarii silite are ca efect incetarea indisponibilizarii sumelor datorate de acestia contribuabililor.
Suspendarea executarii silite in cazul sechestrelor are ca efect oprirea procedurii de executare silita asupra bunurilor ce fac obiectul sechestrelor.
b) posibilitatea participarii la licitatiile publice deoarece obligatiile esalonate la plata nu sunt considerate obligatii fiscale restante daca se afla in termenul de plata prevazut in graficul de esalonare;
c) amanarea penalitatilor de intarziere aferente obligatiilor fiscale esalonate, in vederea anularii la finalizarea esalonarii;
d) necalcularea si nedatorarea penalitatilor de intarziere pe perioada esalonarii la plata cu exceptia situatiei privind achitarea cu intarziere a ratei de esalonare.

2.Conditii generale cumulative de accesare a unei esalonari la plata

Contribuabilii care solicita esalonarea trebuie:

– sa aiba toate declaratiile fiscale depuse la data eliberarii certificatului de atestare fiscala;

– sa se afle in dificultate generata de lipsa temporara de disponibilitati banesti;

– sa aiba capacitate financiara de plata pe perioada de esalonare;

– sa nu fie in procedura insolventei sau in dizolvare;

– sa nu se fi stabilit raspunderea potrivit legislatiei privind insolventa si/sau raspunderea solidara, conform Codului de procedura fiscala.

3. Garantii

In termen de cel mult 30 de zile de la data comunicarii acordului de principiu, debitorul trebuie sa constituie garanții pe perioada esalonarii la plata a obligatiilor fiscale.

Tipuri de garantii:

– mijloace banesti consemnate pe numele debitorului la dispoziția organului fiscal la o unitate a Trezoreriei Statului sau scrisoare de garanție/polița de asigurare de garanție (valoarea trebuie sa acopere sumele esalonate si dobanzile pe perioada esalonarii);

– sechestrul asigurator asupra bunurilor proprietate a debitorului;

– contract de ipoteca sau gaj in favoarea organului fiscal, avand ca obiect bunuri proprietate a unei terte persoane. Aceste bunuri trebuie sa fie libere de orice sarcini, cu exceptia cazului in care acestea sunt sechestrate exclusiv de catre organul fiscal competent, daca valoarea bunului este ecoperitoare pentru obligatiile tertului si pentru garantarea obligatiilor ce se esaloneaza.In acest caz, ipoteca se instituie numai pentru un singur contribuabil.

Valoarea garantiilor reale trebuie sa acopere sumele esalonate, dobanzile pe perioada esalonarii, plus un procent intre 4 si 16%, in functie de perioada de esalonare, respectiv 2,3,4 sau 5 ani.

In cazul ipotecii mobiliare, bunul trebuie sa nu aiba durata de functionare expirata conform Legii nr. 15/1994, cu exceptia situatiei in care bunurile au fost supuse reevaluarii potrivit regulilor contabile.

In cazul bunurilor oferite pentru sechestru asiguratoriu care sunt deja ipotecate sau gajate valoarea lor trebuie sa acopere atat valoarea pentru garantarea obligatiilor esalonate, cat si valoarea pentru care sunt constituite eventuale ipoteci/gajuri in favoarea altor creditori.

Important! Nu trebuie sa constituie garantii:

– institutiile publice, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile și completarile ulterioare, precum și prin Legea nr. 273/2006, cu modificarile și completarile ulterioare, dupa caz;

– autoritatile/serviciile publice autonome infiintate prin lege organica;

– unitatile și institutiile de drept public prevazute la art. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea știintifica și dezvoltarea tehnologica, aprobata cu modificari și completari prin Legea nr. 324/2003, cu modificarile și completarile ulterioare;

– institutiile de invatamant superior de stat.

4. Situatii specifice

Exceptand situatia contribuabililor care nu au obligatia constituirii de garantii, se disting mai multe situatii de acordare a esalonarii la plata, in functie de starea patrimoniala a contribuabilului si de nivelul obligatiilor de plata, astfel:

* persoane juridice cu obligatii fiscale de pana la 20.000 lei

– sunt exceptate de la constituirea de garantii;

– perioada de esalonare este de cel mult 5 ani;

– beneficiaza de amanarea la plata a penalitatilor de intarziere aferente obligatiilor fiscale esalonate la plata, in vederea anularii.

*persoane juridice cu obligatii fiscale in cuantum mai mare sau egal cu 20.000 lei:

– constituie garantii;

– perioada de esalonare este de cel mult 5 ani;

– beneficiaza de amanarea la plata a penalitatilor de intarziere aferente obligatiilor fiscale esalonate la plata, in vederea anularii.

*debitori care nu detin bunuri in proprietate si care nu constituie garantii:

– perioada de esalonare este de cel mult 5 ani;

– penalitatile de intarziere aferente obligatiilor fiscale principale esalonate nu se amana la plata si se includ in esalonare, deci nu pot fi anulate.

*debitori care detin bunuri in proprietate, dar sunt insuficiente pentru a constitui garantiile prevazute de lege:

– constituie garantii la valoarea bunurilor detinute;

– perioada de esalonare este de cel mult 5 ani indiferent de cuantumul obligatiilor fiscale;

– penalitatile de intarziere aferente obligatiilor fiscale principale esalonate nu se amana la plata si se includ in esalonare, deci nu pot fi anulate.

* debitori care, desi detin bunuri in patrimoniu, nu pot constitui garantii intrucat sunt gajate si/sau ipotecate in totalitate in favoarea altor creditori si nu aduc nici garantii constituite in favoarea lor de un tert:

– perioada de esalonare este de cel 6 luni indiferent de cuantumul obligatiilor fiscale;

– penalitatile de intarziere aferente obligatiilor fiscale principale esalonate nu se amana la plata si se includ in esalonare, deci nu pot fi anulate.

5. Prevederi speciale aplicabile contribuabililor incadrati in categoria contribuabililor cu risc fiscal mic

Un contribuabil este incadrat de organul fiscal in categoria contribuabililor cu risc fiscal mic daca indeplineste urmatoarele criterii de incadrare :

– nu are fapte inscrise in cazierul fiscal;

– niciunul dintre administratori și/sau asociati nu a detinut, in ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, calitatea de administrator sau asociat la persoane juridice care au fost lichidate sau la care a fost declanșata procedura insolventei și la care au ramas obligatii fiscale neachitate;

– nu se afla in inactivitate temporara inscrisa la registrul comertului sau in registre tinute de instante judecatorești competente;

– nu are obligatii fiscale restante mai mari de 6 luni;

– nu a inregistrat pierderi contabile in fiecare an din ultimii 3 ani consecutivi

– in cazul persoanelor juridice, sa fi fost infiintate cu minimum 12 luni anterior depunerii cererii.

Conditii de acordare a esalonarii:

– depunerea cererii la organul fiscal;

– sa indeplineasca conditiile generale cu exceptia conditiei referitoare la dificultatea financiara;

– sa constituie garantii in valoare de minimum 20% din sumele ce pot face obiectul esalonarii precum si a penalitatilor ce pot face obiectul amanarii la plata.

Important! Perioada de acordare a esalonarii pentru contribuabilii incadrati in categoria contribuabililor cu risc fiscal mic este de maximum 12 luni

Sursa: AJFP Valcea

Cum se impoziteaza in 2017 bunurile sau serviciile acordate gratuit asociatilor

Pentru contribuabilii platitori de impozit pe profit cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii, sunt cheltuieli nedeductibile la determinarea rezultatului fiscal.
Printre altele, sunt considerate cheltuieli facute in favoarea actionarilor sau asociatilor:
- bunurile, marfurile si serviciile acordate actionarilor sau asociatilor, precum si lucrarile executate in favoarea acestora;
- cheltuielile cu chiria si intretinerea spatiilor puse la dispozitie acestora.
Contribuabilii inregistrati in scopuri de TVA nu au drept de deducere pentru taxa pe valoare adaugata aferenta achizitiilor efectuate in favoarea actionarilor sau asociatilor.
Indiferent de sistemul de impunere al persoanei juridice, daca asociatii sau actionarii sunt persoane fizice contravaloarea acestor bunuri sau servicii acordate/furnizate de catre persoana juridica in folosul personal al acestora este asimilata veniturilor din alte surse si urmeaza regimul fiscal al acestora. De asemenea, se considera venit din alte surse si suma platita unui participant la o persoana juridica, in folosul personal al acestuia, pentru bunurile sau serviciile achizitionate de la acesta, peste pretul pietei pentru astfel de bunuri ori servicii. In aceste situatii, impozitul pe venit se calculeaza prin retinere la sursa la momentul acordarii veniturilor de catre platitorii de venituri, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut.Impozitul se declara in Formularul 100, pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care a fost retinut si in formularul 205, pana in ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat.

Persoanele fizice care realizeaza veniturile nu datoreaza contributie la sistemul asigurarilor sociale de sanatate pentru aceste venituri din alte surse daca realizeaza si urmatoarele tipuri de venituri:
- venituri din salarii sau asimilate salariilor;
- venituri din pensii;
- venituri din activitati independente;
- venituri din asocierea cu o persoana juridical;
- venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura;
- indemnizatii de somaj;
- indemnizatii pentru cresterea copilului;
- ajutorul social acordat potrivit Legii nr. 416/2001, cu modificarile si completarile
ulterioare.
- indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca drept urmare a unui accident de munca sau unei boli profesionale.

In cazul veniturilor din alte surse ale caror baze lunare de calcul se situeaza sub nivelul valorii salariului de baza minim brut pe tara, nu se datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate.

Daca nu se incadreaza la aceste exceptii, organul fiscal va stabili contributia de asigurari sociale de sanatate, in anul urmator celui in care au fost realizate veniturile, pe baza informatiilor din Formularul 205, prin aplicarea cotei individuale de contributie de 5,5 % asupra veniturilor brute. Baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate reprezinta totalul veniturilor brute realizate in cursul anului fiscal precedent, raportat la cele 12 luni ale anului.

Sumele reprezentand obligatiile anuale de plata a contributiei de asigurari sociale de sanatate stabilite prin decizia de impunere anuala se achita in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei.


sursa:conatbilul.manger.ro

Aport in natura sau donatie-inregistrari corecte

“Asociatul firmei doreste sa aduca drept aport personal in firma mai multe utilaje, dar nu ca aport la capitalul social. La ce valoare se inregistreaza aceste utilaje? Care sunt documentele pe baza carora se fac inregistrarile in evidenta contabila?"

Aportul in natura este contributia materiala adusa de un asociat/actionar in cadrul unei societati in vederea desfasurarii activitatii economice pentru care a fost infiintata.

Orice actionar/asociat poate aduce un aport la societate doar in legatura cu capitalul social, fara ca aportarea unor bunuri sa fie posibila si permisa si in alte situatii. Practic, utilajele respective ar putea fi aduse doar ca aport in natura la capitalul social, caz in care se efectueaza inregistrarea contabila 2131 " Echipamente tehnologice (utilaje)" = 456 "Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul" ca efect al subscrierii la capitalul social majorat. Aducerea unor bunuri in societate nu poate fi inregistrata prin creditul contului 4551 "Actionari/asociati - conturi curente", prin care se inregistreaza doar numerarul pus la dispozitia societatii, sub rezerva retragerii acestuia pe masura existentei disponibilitatilor banesti ale societatii.

O posibilitate de aducere a bunurilor in patrimoniul societatii ar fi si vanzarea acestora, la valoarea de piata de catre actionar/asociat, conform unui contract incheiat in forma autentica din care sa rezulte valoarea si provenienta utilajelor respective.
Pentru stabilirea unei valori corecte , se recomanda evaluarea acestora la pretul de piata, de catre un evaluator specializat in astfel de bunuri.

In situatia in care societatea are mai multi asociati, se recomanda de asemenea, incheierea unei intelegeri prin care sa se precizeze:
- necesitatea aducerii bunurilor respective in patrimoniul societatii, pentru desfasurarea activitatii economice pentru care este autorizata;
- perioada de aducere a bunurilor in patrimoniul societatii sau lasarea definitiva a acestora la dispozitia societatii;
- pretentiile materiale ale asociatului care le vinde societatii.

In acest caz, inregistrarea contabila care poate fi efectuata este 2131 " Echipamente tehnologice (utilaje)" = 404 "Furnizori de imobilizari".
In situatia in care valoarea acestora nu se achita vanzatorului (asociatul/actionarul), deci se imtocmesc documente de donatie, valoarea aferenta acestor echipamente se reia la venituri impozabile, pe masura amortizarii acestora. Donatia privind investitiile este reglementata la punctul 394(3) din OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind situatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate:
“394(3) In conturile de subventii pentru investitii se contabilizeaza si donatiile pentru investitii, precum si plusurile la inventar de natura imobilizarilor corporale si necorporale.”

Monografie contabila:
Receptionarea echipamentelor primite din donatie in baza documentelor justificative
2131 Echipamente tehnologice (utilaje) = 4753 Donatii pentru investitii ( cu valoarea echipamentelor / utilajelor donate )
Inregistrarea lunara a cheltuielilor cu amortizarea :
681 "Ch de expl privind amortizarile = 281 ( amortizarea lunara a echipamentelor donate )
Inregistrarea lunara a veniturilor din donatii primite la nivelul valorii amortizarii lunare a echipamentelor primite prin donatie:
4753 Donatii pentru investitii = 7582 Venituri din donatii primite
Raspuns oferit pentru www.portalcontabilitate.ro de Ela Dumitra - Lector Universitar dr.

Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale

Reglementată prin Legea nr. 346/2002, republicată (r2) în Monitorul Oficial nr. 251/2014, această asigurare specifică este obligatorie pentru toţi cei ce utilizează forţă de muncă angajată cu contract individual de muncă.

Răspundere şi raporturi juridice

Riscul profesional este asumat de cei ce beneficiază de rezultatul muncii prestate.

Răspunderea civilă a persoanei fizice sau juridice pentru prestaţiile prevăzute în lege şi pentru care s-a plătit contribuţia de asigurare este preluată de asigurător.

Asigurări obligatorii. Sunt asigurate obligatoriu:

• persoanele care desfăşoară activităţi pe baza unui contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia, precum şi funcţionarii publici; contribuţia este suportată de angajator;
• persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, cu ale persoanelor care desfăşoară activităţi pe baza unui contract individual de muncă; contribuţia este suportată de angajator;
• şomerii, pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii; contribuţia se suportă integral din bugetul asigurărilor pentru şomaj, se datorează pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii şi se stabileşte în cotă de 1% aplicată asupra cuantumului drepturilor acordate pe perioada respectivă;
• ucenicii, elevii şi studenţii, pe toată durata efectuării practicii profesionale; angajatorii nu datorează contribuţii pentru aceste categorii de persoane.

Atenţie! Obligaţia de asigurare, în ce îl priveşte pe angajator, se aplică şi angajaţilor români care prestează muncă în străinătate din dispoziţia angajatorilor români, în condiţiile legii, precum cetăţenilor străini sau apatrizilor care prestează muncă pentru angajatori români, pe perioada în care au, potrivit legii, domiciliul sau reşedinţa în România.

Asigurări opţionale. Se pot asigura în condiţiile prezentei legi, pe bază de contract individual de asigurare, persoanele care se află în una sau mai multe dintre următoarele situaţii:

• asociat unic, asociaţi, comanditari sau acţionari;
• comanditaţi, administratori sau manageri;
• membri ai asociaţiei familiale;
• persoane autorizate să desfăşoare activităţi independente;
• persoane angajate în instituţii internaţionale;
• proprietari de bunuri şi/sau arendaşi de suprafeţe agricole şi forestiere;
• persoane care desfăşoară activităţi agricole în cadrul gospodăriilor individuale sau activităţi private în domeniul forestier;
• membri ai societăţilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultură;
• alte persoane interesate, care îşi desfăşoară activitatea pe baza altor raporturi juridice decât cele menţionate anterior.

Asigurătorul, potrivit legii, este Casa Naţională de Pensii Publice, denumită în continuare CNPP. Atribuţiile specifice de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se exercită de casele teritoriale de pensii, precum şi de  asociaţii profesionale de asigurare, constituite în acest scop pe sectoare de activitate ale economiei naţionale.

Raporturile de asigurare, rezultate în temeiul legii şi din contractele de asigurare, se stabilesc între angajatori şi asigurător, pentru persoanele asigurate în mod obligatoriu. În situaţia asigurărilor opţionale, raporturile de asigurare se stabilesc între asiguraţi şi asigurător.

Obligaţii şi drepturi

Declaraţia angajatorului către asigurător. În vederea încheierii asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi a stabilirii cotei contribuţiei datorate, angajatorul are obligaţia de a comunica asigurătorului, printr-o declaraţie pe propria răspundere, domeniul de activitate conform Clasificării Activităţilor din Economia Naţională – CAEN, numărul de angajaţi, fondul de salarii, precum şi orice alte informaţii solicitate în acest scop.

Declaraţia se depune la sediul asigurătorului, în termen de 30 de zile de la data dobândirii personalităţii juridice sau a începerii raporturilor de muncă ori de serviciu între părţi, după caz.

În cazul modificării uneia sau mai multor informaţii din declaraţie, angajatorul are obligaţia să anunţe asigurătorul în termen de 15 zile.

Declaraţia către asigurător din partea persoanei care se poate asigura opţional. Odată cu încheierea contractului individual de asigurare, persoana aflată în această situaţie are obligaţia de a depune o declaraţie de venituri şi de a comunica, în termen de 15 zile, asigurătorului orice modificare intervenită cu privire la situaţia şi statutul ei.

Recuperea contribuţiei neplătite. În cazul în care din culpa angajatorului sau a persoanei asigurate pe bază de contract individual de asigurare nu s-a plătit contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, costul prestaţiilor şi al serviciilor de asigurare se recuperează de la angajator sau de la persoana asigurată pe bază de contract individual de asigurare.

Dreptul la prestaţiile şi serviciile de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se naşte de la data stabilirii raporturilor de asigurare şi încetează odată cu aceste raporturi. În cazul bolilor profesionale, declarate în condiţiile legii, în timpul activităţii profesionale, dreptul la prestaţiile şi serviciile de asigurare se menţine şi ulterior încetării raporturilor de muncă/serviciu şi a contractelor individuale de asigurare. În cazul bolilor profesionale, declarate în condiţiile legii, ulterior încetării raporturilor de muncă şi a contractelor de asigurare, dreptul la prestaţiile şi serviciile de asigurare se acordă dacă fostul asigurat face dovada, cu acte medicale eliberate conform legii, că boala a fost cauzată de factori profesionali specifici locului de muncă.

Contribuţii

Contribuţiile se stabilesc în funcţie de tarife şi clase de risc.

Tariful de risc se determină pentru fiecare sector de activitate în funcţie de riscul de accidentare şi de îmbolnăvire profesională din cadrul sectorului respectiv. În cadrul tarifelor de risc diferenţierea pe categorii de activităţi se realizează prin clase de risc.

Tarifele şi clasele de risc se stabilesc potrivit normelor metodologice de calcul al contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, elaborate de CNPP şi aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Tarifele şi clasele de risc se revizuiesc o dată la 4 ani. Pentru prima perioadă de funcţionare a sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, tarifele şi clasele de risc se pot modifica şi la un interval de timp mai scurt de 4 ani, dar numai o singură dată.

Încadrarea în clasele de risc se face de către asigurător, corespunzător activităţii principale desfăşurate în fiecare unitate şi care este stabilită ca incluzând numărul cel mai mare de angajaţi.

Clasa de risc şi cota de contribuţie datorată se comunică de către asigurător angajatorului anual sau ori de câte ori este nevoie.

Contribuţia datorată de persoanele fizice asigurate opţional este unică, în valoare de 1%, aplicată asupra venitului lunar asigurat, indiferent de activitatea prestată. Baza lunară de calcul pentru aceste contribuţii o reprezintă venitul lunar prevăzut în contractul individual de asigurare, care nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe ţară.

Contravenţii

Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează cu amendă:

a) nedepunerea la termen a declaraţiei pe propria răspundere, datorată de angajator, precum şi a declaraţiei de venituri, în cazul persoanelor cre se asigură opţional;

b) nerespectarea obligaţiei de comunicare:

• de către angajator, la asigurator, cu privire la domeniul de activitate, numărul de angajaţi, fondul de salarii, precum şi orice alte informaţii solicitate în acest scop;
• de către asiguraţii opţionali, către asigurator, a modificărilor intervenite cu privire la situaţia şi statutul lor;
• de către angajator, la asigurător, cu privire la accidentele soldate cu incapacitate de muncă sau cu decesul asiguraţilor; 

c) refuzul de a pune la dispoziţie informaţiile solicitate de asigurător în legătură cu riscurile de la locurile de muncă;

d) nerespectarea metodologiei de încadrare în clasele de risc;

e) nerespectarea prevederilor privind baza de calcul a contribuţiilor;

f) nerespectarea prevederilor privind stabilirea contribuţiei de asigurare şi a cotelor acestei contribuţii;

g) furnizarea de informaţii eronate la stabilirea contribuţiilor datorate sau a prestaţiilor cuvenite, dacă fapta nu este săvârşită cu intenţie;

h) nerespectarea obligaţiei de plată în cazul în care din culpa angajatorului sau a persoanei asigurate pe bază de contract individual de asigurare nu s-a plătit contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, costul prestaţiilor şi al serviciilor de asigurare prevăzute de prezenta lege şi efectuate de către asigurător trebuind să se recuperezede la angajator sau de la persoana asigurată pe bază de contract individual de asigurare.

*

Norme

• Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 346/2002, publicate în Monitorul oficial nr. 708/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
• Norma de calcul al contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, publicată în Monitorul oficial nr. 124/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

sursa:Apr 7, 2015 Postat De Eugen Staicu In HR & Muncă

Scoatere din evidenta pentru licenta neamortizata. Cum va arata monografia contabila?

Ne-am propus ca rezolvarea analizei de azi sa aiba ca subiect tratamentul aplicat atunci cand calculam amortizarea si cand trebuie sa scoatem din evidenta imobilizari. Astfel, o firma are de casat o licenta soft pentru care mai are un an pentru a calcula amortizarea. Licenta nu se mai foloseste deoarece firma a inlocuit programul respectiv.

Vom vedea astfel care sunt formalitatile (proces-verbal de casare si altele) si aprobarile necesare, precum si ce tratament se aplica pentru valoarea ramasa neamortizata (si daca este cheltuiala deductibila.).

Stabilim, in plus, ce inregistrari contabile se fac pentru casarea acestei licente soft, cum se interpreteaza la calculul impozitului pe profit (deductibila/nedeductibila) si daca se ajusteaza TVA-ul (a fost achizitionata cu TVA 24%).

In ceea ce priveste scoaterea din evidenta a imobilizarilor, vom prezenta prevederile din reglementarile contabile aprobate prin OMFP 1802/2014 aferente acestei situatii, atat pentru imobilizarile necorporale, cat si pentru cele corporale, pentru a reliefa diferenta dintre cele doua categorii de active imobilizate referitoare la scoaterea din evidenta.

In cazul imobilizarilor necorporale, avem urmatoarele prevederi contabile:
"SUBSECTIUNEA 224: Cedarea
188. O imobilizare necorporala trebuie scoasa din evidenta la cedare sau atunci cand niciun beneficiu economic viitor nu mai este asteptat din utilizarea ori din cedarea sa."

In cazul imobilizarilor corporale, avem urmatoarele prevederi contabile:

"SUBSECTIUNEA 313: Cedarea si casarea

242. (1) O imobilizare corporala trebuie scoasa din evidenta la cedare sau casare, atunci cand niciun beneficiu economic viitor nu mai este asteptat din utilizarea sa ulterioara."

Din cele doua prevederi legale, rezulta clar diferenta dintre o imobilizare necorporale si o imobilizare corporale, in ceea ce priveste scoaterea lor din evidenta:

- o imobilizare necorporala se scoate din evidenta la cedare (prin vanzare, cedare cu titlu gratuit etc) sau daca nu mai produce beneficii economice viitoare pentru societate;

- o imobilizare corporala se scoate din evidenta la cedare (prin vanzare, cedare cu titlu gratuit etc), prin casare sau daca nu mai produce beneficii economice viitoare pentru societate.

Se remarca diferenta dintre cele doua categorii de active, respectiv o imobilizare necorporala nu se caseaza (nu poate iesi din societate, din evidenta prin casare), in timp ce o imobilizare corporala poate fi scoate din unitate si prin casare, pe langa cedare.

De ce apare aceasta diferenta?
Casarea presupune efectuarea urmatoarelor operatiuni:
- dezmembrarea mijloacelor fixe
- obtinerea componentelor rezultate din dezmembrare
- valorificarea acestor componente, fie prin vanzare, fie prin utilizarea aceastora in prosul de productie sau in activitatea societatii
- sau valorificarea ca materiale nerecuperabile.
Orice alte operatiuni efectuate pentru scoaterea din evidenta a unor imobilizari corporale, care nu respecta aceste operatiuni, nu reprezinta casare.

Elementele operatiunii de casare sunt prevazute atat in Legea nr. 15 / 1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale - republicata, cu modificarile si completarile ulterioare -, mai exact la punctul 23 din normele metodologice din 1997 dat in aplicarea art. 23 din legea nr. 15, cat si in codul fiscal, la punctul 29 alin. (1) si (2) din normele de aplicare a art. 28 din codul fiscal.

Asadar, o imobilizare necorporala - cum este cazul unei licente soft - nu se caseaza, neputand fi dezmembrata si neputandu-se obtine componente din dezmembrarea sa, aceasta fiind scoasa din evidenta ca urmare a faptului ca nu mai produce beneficii economice viitoare, dupa cum este prevazut la punctul 188 din reglementari, ale carui prevederi le-am prezentat mai sus.

Beneficiile economice viitoare care se asteapta a fi realizate ca urmare a utilizarii unei imobilizari necorporale sunt definite la punctul 152 din reglementarile contabile:

"152. Beneficiile economice viitoare generate de o imobilizare necorporala pot include venituri din vanzarea produselor sau serviciilor, economii de costuri ori alte beneficii rezultate din utilizarea activului de catre entitate....".

Deci, dvs doriti sa scoateti licenta din evidenta, deoarece nu se mai asteapta obtinerea unor beneficii ca urmare a utilizarii sale (fiind depasita moral, nu se mai poate utiliza in activitatea societatii pentru a se realiza venituri, dimpotriva, este posibil ca utilizarea sa in continuare sa conduca la o crestere a unor costuri cu reactualizarea ei, cu faptul ca, poate, trebuie platit un tarif in continuare furnizorului sau etc).

La scoaterea din evidenta a unei imobilizari necorporale, potrivit punctului 189 alin. (1) din reglementarile contabile, se evidentiaza distinct cheltuielile reprezentand valoarea neamortizata a acesteia.

Din punctul de vedere al documentelor, pentru scoaterea din evidenta a licentei, se procedeaza astfel:

- se intocmeste decizia administratorului (conducatorului) societatii, prin care se desemneaza o comisie, ale carei atributiuni sunt inventarierea si identificarea licentelor care nu se mai pot utiliza, in vederea scoaterii din evidenta, perioada in care se va desfasura aceasta miniinventariere, data pana la care comisia intocmeste procesul verbal de inventariere;
- comisia efectueaza inventarierea licentelor, intocmind lista de inventariere pentru cele care trebuie scoase din evidenta, denumita Lista de inventariere propuse a fi scoase din evidenta.

In aceasta lista, comisia inscrie denumirea fiecarei licente, numarul de indevntar (ID-ul), unitatea de masura, cantitatea scriptica si faptica (va fi inscrisa aceeasi cantitate in ambele rubrici), valoarea unitara (per bucata), valoarea totala, motivul privind scoaterea din evidenta, intre care: expirare termen, vanzare calculator pe care a fost instalata, inlocuire cu alt soft, uzura morala etc, precum si starea din contabilitate amortizata / neamortizata, numele, prenumele si semnaturile membrilor comisiei;
- comisia va intocmi procesul verbal de inventariere, care trebuie sa contina elementele prevazute la punctul 42 din Normele din 09 octombrie 2009 privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, aprobate prin Ordinul 2861/2009, cum ar fi:

- data intocmirii,
- numele si prenumele membrilor comisiei de inventariere,
- numarul si data deciziei de numire a comisiei
- de inventariere, gestiunea/gestiunile inventariata/inventariate,
- data inceperii si terminarii operatiunii de inventariere,
- rezultatele inventarierii (cu ocazia inventarierii, comisia a depistat licente de caluator expirate, care nu se mai pot utiliza ca urmare a vanzarii calculatoarelor pe care au fost instalate sau ca urmare a faptului ca softul utilizat a fost inlocuit cu unul mai performant)
- concluziile si propunerile comisiei cu privire la scoaterea din evidenta a imobilizarilor necorporale (comisia propune scoaterea din evidenta a licentelor inlocuite, deoarece nu se mai pot utiliza, fiind, pana la urma, uzate moral, chiar daca sunt neamortizate din punct de vedere contabil, deoarece nu mai aduc nici un fel de beneficii societatii)
- semnaturile membrilor comisiei.

 
Procesul verbal se inmaneaza conducatorului unitatii, care, in termen de 7 zile lucratoare, impreuna cu avizul conducatorului compartimentului financiar-contabil si al conducatorului compartimentului juridic, emite decizia asupra solutionarii propunerilor facute de catre comisie (aproba procesul verbal de inventariere si, implicit, apro ba scoaterea din evidenta a licentelor).

Odata aprobat procesul verbal de inventariere - in care se reflecta faptul ca licentele respective trebuie scoase din evidenta si inscrise in listele de inventar anexate - se trece la intocmirea celorlate documente.

- comisia de inventariere intocmeste procesul verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe / de declasare a unor bunuri materiale (cod 14-2-3/aA) in 2 exemplare - prevazut in OMFP 2634/2015 privind documentele financiar contabile. In acest document se inscriu, la capitoul I, concluziile comisiei, respectiv scoaterea din evidenta si din uz a licentelor, deoarece nu se mai utilizeaza, ca urmare a schimbarii softului, conform procesului verbal de inventariere. La capitolul II se mentioneaza licentele ce trebuie scoase din evidenta, completandu-se datele din tabelas. Capitolul III nu se completeaza. procesul verbal se semneaza de catre comisia de inventariere.

- un exemplar din procesul verbal de scoatere din functiune, impreuna cu o copie a procesului verbal de inventariere si a listelor de inventariere se inmaneaza contabilitatii, pentru a se opera scoaterea din evidenta a licentelor.

Inregistrarea contabila privind scoaterea din evidenta a licentelor care nu sunt amortizate complet este urmatoarea:
280x = 20x cu valoarea amortizata a licentei
6583 = 20x cu valoarea ramasa neamortizata a licentei.

Nota: baza legala: functiunea conturilor din grupa 20x din reglementarile contabile.

Din punct de vedere fiscal, avem urmatoarele prevederi in Codul fiscal.

In ceea ce priveste impozitul pe profit, se aplica regula generala privind deductibilitatea unei cheltuieli, prevazute la art. 25 alin. (1), si anume "sunt considerat cheltuieli deductibile cheltuielile efectuate in scopul desfasurarii activitatii economice".

In cuoprinsul alineatelor (2) - (4) nu regasim niciunde vreun motiv ca valoarea ramasa de amrotizat a licentei scoase din evidenta, si evidentiata in contul 6583, sa fie deductibila, deoarece scoaterea din evidenta nu se poate considera ca fiind aferenta vreunei activitati economice, generatoare, mai apoi, de venituri impozabile.

La art. 28 din codul fiscal
- dedicat amortizarii fiscale - valoarea ramasa a imobilizarilor necorporale scoase din evidenta nu este tratatata ca fiind deductibila.

Asadar, cheltuiala ce reprezinta valoarea ramasa de amrotizat este nedeductibila la calulul impozitului pe profit.

In ceea ce priveste TVA dedusa la achizitie, la art. 304 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal se mentioneaza:

"(1) In conditiile in care regulile privind livrarea catre sine sau prestarea catre sine nu se aplica, deducerea initiala se ajusteaza in urmatoarele cazuri:

c) persoana impozabila isi pierde sau castiga dreptul de deducere a taxei pentru bunurile mobile nelivrate si serviciile neutilizate."

In norme, la punctul 78 se arata:
"(1) In situatia in care intervin situatiile prevazute la art. 304 alin. (1) din Codul fiscal, se ajusteaza taxa pe valoarea adaugata deductibila aferenta serviciilor neutilizate, bunurilor de natura stocurilor, activelor corporale fixe in curs de executie.

(2) In sensul alin. (1), prin servicii neutilizate se intelege imobilizarile necorporale care nu sunt complet amortizate la momentul la care intervine obligatia sau dreptul de ajustare a taxei."

Din aceste texte de lege, se retine ca trebuie efctuata o ajustare in favoarea statului de TVA dedusa la achizitie, pentru licenta scoasa din evidenta si neamortizata integral.

Ajustarea de TVA se face prin aplicarea procentului de TVA in vigoare la data achizitiei asupra valorii ramase neamortizate (prin aplicarea procentului de 24% asupra sumei din contul 6583), conform punctului 78 alin. (13) din normele de aplicare a art. 304 din codul fiscal.

Inregistrarea in contabilitate a ajustarii de TVA in favoarea statului se realizeaea astfel:
635 / analitic TVA ajustat = 4426.

Cheltuiala inregistrata in contul 635 este nedeductibila la calculul impozitului pe profit, nefiind aferenta unor activitati economice.

Raspuns oferit pentru www.portalcontabilitate.ro de Otilia-Mihaela Roman - Expert contabil si Consultant fiscal

Mașină și telefon de serviciu? Cum sunt impozitate

Folosirea mașinii de serviciu

Impozitarea folosirii autoturismelor în scop personal depinde de modul în care companiile ajustează deducerea cheltuielilor și TVA-ul aferent utilizării autoturismului.

Companii care deduc cheltuielile și TVA-ul în limita a 50%

Pentru companiile care deduc doar 50% din cheltuielile și TVA–ul aferent utilizării autoturismului, angajații care conduc mașini de la firmă și le folosesc în scop personal (concedii etc), cheltuielile aferente acestor deplasări nu se consideră venit impozabil și nu se plătesc contribuții pentru angajat.

Companii care deduc în totalitate cheltuielile și TVA-ul

Pentru companiile care deduc în totalitate cheltuielile și TVA–ul aferent utilizării autoturismului, în cazul angajaților care conduc mașini de la firmă și le folosesc în scop personal (concedii etc), cheltuielile aferente acestor deplasări se consideră venit impozabil și se plătesc impozitul pe venit și contribuțiile salariale.

La stabilirea impozitării se iau în calcul toate cheltuielile aferente autoturismului (prorata aferentă amortizării, asigurării, combustibil etc).

Sunt exceptate de la impozitare deplasările de la domiciliu la locul de muncă.

Legislație: art 76 alin 4 lit a,lit t, art 142 lit s Codul Fiscal.

Folosirea telefonului de serviciu

Companiile care pun la dispoziție telefoane angajaților trebuie să aibă un regulament în care să se menționeze pentru fiecare angajat tipul de abonament aferent și să stabilească limita convorbirilor telefonice aferente sarcinilor de serviciu pentru fiecare post telefonic.

Dacă abonamentul de telefon se folosește și în scop personal, atunci partea aferentă devine venit impozabil pentru angajat. Contravaloarea abonamentului de telefon nu se mai impozitează dacă suma respectivă se reține din salariul angajatului.

Mesele acordate angajaților

Contravaloarea meselor acordate angajaților constituie venit impozabil pentru angajați, dacă contravaloarea meselor nu este reținută din salariu.

Același regim se aplică și dacă societatea acordă salariaților coșuri cu fructe, legume etc.

Compania plătește închirierea unui teren de sport pentru salariați

Sunt angajați care își negociază în pachetul salarial plata de către companie a contravalorii studiilor personale sau chiar a copiilor, abonamente la sala de sport etc. Unele companii plătesc chiria pentru terenul de sport, oferind tuturor angajaților posibilitatea de a-l folosi.

Care este legislația aplicabilă? Conform art 25 din Codul Fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile doar cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activității economice.

Art 76 alin 3 menționează că utilizarea de bunuri în folosul angajaților sunt considerate venituri impozabile și se impozitează la nivelul angajatului. În concluzie, acest gen de beneficii oferite de companii angajaților săi sunt considerate avantaje și se vor impozita la nivelul angajatului la fel ca și salariul. Unele companii consideră aceste cheltuieli nedeductibile și nu mai impozitează ca și avantaje, dar această abordare este eronată.

sursa:http://www.avocatnet.ro/